Reclamă
Pe data de 23 octombrie se împlinesc 23 de ani de la una dintre cele mai mari mișcări feministe din întreaga lume: protestul sufragetelor din Statele Unite ale Americii. Femeile au cerut să primească dreptul de vot, considerând că au capacitatea de a alege, la fel cum o fac bărbații. Lupta a fost una de zeci de ani, marcând astfel dorința arzătoare a femeilor de a face cu adevărat parte din viața socială.
Zeci de mii de femei au mărșăluit în alb și negru
Pe data de 23 octombrie 1915, pe Fifth Avenue din New York, s-a umplut brusc de femei îmbrăcate în alb. Fără să își dorească lupte, fără să creeze agitație prea mare, femeile aveau în plan să își ceară drepturile până atunci când le vor primi. Cu pancarte în mâini, 25.000 de reprezentante ale sexului frumos cereau ceva ce la acele vremuri era aproape imposibil: dreptul femeilor de a vota.
Reclamă
Un astfel de marș a rămas în istorie, fiind considerat cea mai mare acțiune publică organizată pentru acest drept al omului. În mod normal, istoria prezintă și anul 1908, atunci când a avut loc prima paradă neoficială a sufragetelor. Pentru acea manifestare, femeile nu au primit aviz, motiv pentru care evenimentul nu a durat foarte mult, deoarece polițiștii au intervenit rapid și au dezbinat adunările.
Ei bine, părea un eveniment nesemnificativ inițial, însă acela a fost de fapt doar începutul întâlnirilor lor săptămânale. Au urmat greve, marșuri și petiții, pentru ca femeile să poată primi acest drept de vot. După lungi încercări, și în 1913, sufragetele americane au mărșăluit, pe jos, de la New York la Washington. Ele au protestat la acea vreme, fiind nemulțumite de învestirea președintelui Woodrow Wilson.
Vreme de un deceniu, mișcarea sufragetelor a ajuns să fie extrem de puternică și să aibă tot mai multă susținere din partea reprezentantelor sexului frumos. Cea mai mare mișcare a sufragetelor a debutat în Marea Britanie, iar apoi a ajuns și peste ocean.
În secolul 19, femeile nu aveau niciun drept să își dea cu părerea în legătură cu scena politică. Acestea nu aveau nicio posibilitate de a candida în Parlament, nici dreptul de a vota și nici dreptul de a se exprima public în legătură cu ceea ce se întâmpla la acea vreme cu politicienii.
Totul se pare că pornea de la premisa că reprezentantele sexului frumos nu trebuie să voteze, ele sunt bune pentru treburile casei și pentru întreținerea bărbatului în gospodărie, de la făcutul copiilor și până la treburile casnice. În societatea de atunci rolul femeii era de a avea grijă de casa și de a crește copii și se considera lipsă de educație ca o femeie să treacă peste cuvântul bărbatului.
În toată lumea, femeile au dus lupte de zeci de ani ca să poată câștiga drept de vot. În Marea Britanie și Germania, femeile au primit drept de vot în 1918. În Statele Unite ale Americii, femeile au reușit să primească acest drept, cu doi ani mai târziu, în 1920.În România, abia în 1938 femeile au primit drept de vot. În Elveţia, lupta lor a durat până în 1971, iar femeile saudite şi-au dobândit acest drept abia în 2015.
Citeste si
- 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
- 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
Recomandări autor
- Elisaveta Săvoiu. Eroina din Argeș cunoscută ca „Vitoria Lipan”. A plecat la război, în căutarea ostașului pierdut
- 24 februarie – 24 martie: radiografia lunii I de război. Ce nu s-a văzut în aceste zile de conflict
- Un suflet de copil stă în mâinile noastre. Împreună pentru Sasha putem fi îngeri păzitori
- Marin Sorescu – de la „Singur între poeți”, la un scriitor prodigios, renumit la nivel internațional
- Când jurnalismul își cere tributul, viața e doar o clepsidră de clipiri