Abraham Maslow și Piramida nevoilor umane – Monden
Home > Cultură > Abraham Maslow și Piramida nevoilor umane

Reclamă

Cultură

Abraham Maslow și Piramida nevoilor umane

Abraham Maslow și Piramida nevoilor umane

Reclamă

Abraham Harold Maslow (1908-1970) a fost un renumit psiholog și psihiatru, fondatorul psihologiei umaniste. S-a născut în Brooklyn, New York, într-o familie de emigranți evrei veniți din Rusia. Familia l-a crescut cu strictețe, fapt care l-a ajutat să fie ordonat. Avea mai mulți frați, dar se simțea nefericit și singur. Unul dintre motivele nefericirii sale erau credințele sale evreiești într-un mediu social care nu le înțelegea. De multe ori, era ținta glumelor proaste, venite din partea copiilor de la școală și din cartier. Așadar, lectura era singurul refugiu care îi rămăsese. Acest articol oferă detalii despre omul care a creat piramida nevoilor umane.

După terminarea școlii, Maslow s-a gândit să urmeze facultatea de drept. Până la urmă a urmat facultatea de psihologie, terminând studiile postuniversitare la Universitatea din Wisconsin. Înainte de absolvire, în decembrie 1928, s-a căsătorit cu Bertha Goodman, verișoara sa. Tot în acea perioadă l-a cunoscut pe Harry Harlow, care i-a fost profesor și mentor principal. Maslow a deschis un subiect nou pentru acele vremuri, studiind comportamentul sexual și dominația primatelor. Obține diploma de master în 1931 și după patru ani –doctoratul. Atunci, Maslow propune teoria cunoscută acum sub numele de Piramida nevoilor lui Maslow.

Reclamă

Contribuții în psihologie

Teoria în discuție se concentrează pe studiul motivației oamenilor. Maslow se mută în New York pentru a colabora cu Edward Thorndike la Universitatea Columbia, devenind interesat de cercetarea sexualității umane. Un pion important în acest demers a fost Alfred Adler, psihiatru și fondator al școlii de psihologie individuală și unul dintre colegii lui Sigmund Freud. Își continuă cercetarea la College of Brooklyn din New York, unde obține un post de profesor cu normă întreagă. Aici are ocazia să lucreze cu oameni importanți în domeniu: Alfred Adler, psihologul social Erich Fromm, psihanalista Karen Horney, câțiva psihologi Gestalt și freudieni. Psihoterapia „Gestalt” este o metodă de terapie ce are la bază conștientizarea și integritatea gândirii, care dezvoltă creativitatea, responsabilitatea și autonomia, în cadrul căreia viziunea nedeteministă ne prezintă faptul că ființa umană este considerată că deține capacitatea de a percepe cum influențele din trecut pot genera problemele din prezent.

Colaborează cu antropologul Ruth Benedict și cu psihologul Max Wertheimer, legând o relație bazată pe admirație profesională, dar și personală. Maslow și-a analizat mai întâi comportamentele proprii, iar apoi a cercetat toată viața sănătatea mintală și potențialul uman. În 1951, se mută în Boston și conduce departamentul de psihologie al Universității Brandeis, funcție pe care o ocupă timp de zece ani. În această perioadă, îl cunoaște pe neurologul Kurt Goldstein, care îl introduce în conceptul de autorealizare. Este un proces educativ care se axează pe participarea individului la acțiuni susținute, în scopul dezvoltării propriei personalități.

Piramida lui Maslow

Maslow se îndreaptă spre psihologia umanistă și dezvoltă teza centrală a piramidei nevoilor umane, care este folosită și în prezent în toate ramurile psihologiei. Teoria spune că nevoile ființelor umane sunt structurate pe nivele, existând nevoi secundare și superioare după îndeplinirea celor elementare. Teoria este folosită și în psihologia muncii, care își propune să crească stima de sine a angajaților, pentru a-i ajută să se dezvolte în cadrul companiei. În partea de jos a piramidei, se află nevoile biologice, urmate de nevoia de siguranță, nevoia de iubire sau apartenență, nevoia de autorespect (stimă de sine) și autorealizarea care se află în vârful piramidei. Aceasta se referă la nevoile superioare, spirituale sau existențiale.

Maslow devine liderul școlii umaniste, fondată în 1954. Numește psihologia umanistă „a treia forță”, care depășește teoria freudiană (sine, eu și supraeu) și behaviorismul (curent care se referă la comportamentul exterior, fără să recurgă la conștiință). În 1967, Maslow este numit Umanistul Anului și este premiat de Asociația Umanistă Americană, pentru inovațiile în domeniul psihologiei. În ultimii ani de viață, se dedică unui mare proiect teoretic: dezvoltarea unei filozofii și a unei etici în acord cu psihologia umanistă. Din păcate, nu apucă să ducă la bun sfârșit acest proiect. Se stinge din viață pe 8 iunie 1970, în California, în urma unui infarct miocardic.

Publică mai multe lucrări printre care amintim: Motivație și personalitate (1954), Către o psihologie a ființei (1962) și Psihologia științei (1966). Conform lui Maslow, fiecare ființă umană are nevoi fiziologice și nevoi de autorealizare care trebuie satisfăcute pentru a permite integrarea individului. Teoria se încadrează în holism și în psihologia umanistă. Conform dex, holismul este o concepție metafizică idealistă de la începutul secolului 20, care susține principiul întregului asupra părților. Maslow spune că omul este un întreg organizat și integrat, iar un motiv care tulbură sistemul, afectează întreagă persoană.

Critică modelul lui Freud și al lui Clark Hull, spunând că modelul freudian se referă doar la comportamentul nevrotic al oamenilor, în timp ce modelul lui Hull vizează doar ființele umane aflate în situații dificile. Maslow propune o teorie a dezvoltării și a creșterii care se aplică pe un om sănătos, în care necesitatea este factorul-cheie pentru motivație. Urcând piramida lui Maslow, omul reușește să funcționeze la potențialul său maxim.

Citeste si