Reclamă
Probabil cei mai mulți dintre noi tânjim – mai ales la vârsta tinereții – după o aventură ce să ne mai condimenteze puțin viața asta atât de monotonă. Totuși, din nefericire pentru unii, sau din fericire pentru alții, aventura implică punerea în pericol – poate chiar și a vieții – a unit membre, părți ale corpului, motiv pentru care se refuză de cele mai multe ori înhămarea la o astfel de „distracție”. Chiar și așa, suntem norocoși că au existat atâția aventurieri despre care s-a scris în literatură, așa că ne putem refugia în acele cărți, ne putem transpune în pielea personajului și putem savura o aventură bună. Urmează să vă prezentăm 30 de lucruri despre oamenii și evenimentele aventuroase ale istoriei. Vor fi în ordine descrescătoare, nu săriți direct la primul că pierdeți aventura!
Nimeni nu merita să aibă „cel Mare” atașat la nume mai mult decât Alexandru al III-lea al Macedoniei
Dintre toți oamenii ce au primit „cel Mare” la nume, foarte puțini au fost cei ce au meritat-o mai mult decât Alexandru cel Mare (20 iulie 356 – 10 iunie 323 î.Hr., Babilon, Mesopotamia), acesta fiind una dintre cele mai uimitoare figuri ale istoriei. Acesta și-a demonstrat de-a lungul timpului abilitățile militare, începând chiar de la vârsta de 18 ani, atunci când a avut o sarcină decisivă în bătălia dela Chaeronea, cea care a asigurat domnia Macedoniei asupra Greciei. La vârsta de doar 20 de ani a devenit rege și a suprimat diverse răscoale ce s-au iscat din pricina oamenilor care îl subestimau pe tânărul monarh. Alexandru cel Mare a decis mai apoi să plece și să cucerească lumea largă. Ce a urmat a fost un „vârtej” militar, ce l-a dus pe tânărul monarh din Europa în Asia Mică, Levant, Egipt, Mesopotamia, Persia, Asia Centrală și India.
Reclamă
De obicei, Alexandru Macedon era în fruntea armatelor sale trimise pe front, era acolo la fiecare luptă, cu sabia în mână, au fost destule dăți în care a fost și rănit tocmai pentru că nu accepta ideea de a sta departe de luptă, iar îndârjirea aceasta a sa l-a ajutat să nu piardă niciodată o luptă.
Succesorii s-au luptat cu o mare problemă după moartea lui Alexandru cel Mare: ce vor face cu cadavrul său?
Atunci când Alexandru cel Mare și-a pierdut viața în mod ciudat, în Babilon, 323 î.Hr., nu exista niciun succesor despre care să se știe clar că este un succesor. Acesta a fost și motivul pentru care generalii ce i-au fost alături în lupte au început să se certe pe putere și teritoriu. Așadar, trupul neînsuflețit al monarhului a devenit un pilon important într-o luptă mortală a puterii. Corpul său, din punct de vedere politic, era un obiect foarte valoros. Posesia corpului lui Alexandru cel Mare simboliza o legitimitate, întrucât vorbim despre decesul unui rege.
Întrucât lumea nu prea știa ce să facă cu el, trupul său neînsuflețit a rămas pe teritoriul Babilonului mai bine de un an, timp în care oamenii se tot gândeau ce vor face mai departe. Pe parcursul vieții sale, Alexandru începuse să creadă că este fiul zeului Ammon, motiv pentru care și-a exprimat dorința de a fi îngropat în Templul Zeului Ammon, în deșertul egiptean. Acest aspect nu prea a fost pe placul oamenilor săi, motiv pentru care au decis să-l înmormânteze la cimitirul tradițional al dinastiei. Cadavrul a fost pus într-un sicriu imens, care a fost pus la rândul său într-o trăsură funerară și mai mare, de unde a fost trimis către Babilon, Macedonia. Totuși, Alexandru cel Mare nu s-a întors nciiodată la el acasă, deoarece mașina funerară a fost deturnată pe drum.
Călătoria plină de aventuri a lui Alexandru cel Mare, chiar și după moarte
Pe vremea când trupul neînsuflețit al lui Alexandru cel Mare era în drum de întoarcere spre casă, generalii ce i-au fost alături monarhului au început discuțiile legate de divizarea imperiului. Ptolemeu a rămas cu partea dreaptă a Egiptului, după care s-a gândit că ar fi foarte bine pentru noul său tărâm dacă ar deține și trupul lui Alexandru. Mai exact, trupul se voia depus în Alexandria, orașul construit și denumit chiar după tânărul monarh. Acesta a fost și motivul deturnării cotergiului funerar, vinovatul fiind chiar Ptolemeu. În 321 î.Hr. acesta a reușit să-și ducă planul la capăt, a recuperat trupul și l-a readus în Egipt.
Una dintre cele mai interesante și mai mari atracții ale Alexandriei a devenit chiar mausoleul impresionant construit de Ptolemeu și succesorii săi, construit special pentru fostul monarh. Pe parcursul anilor diverse nume mari ale istoriei, precum Iulius Caesar, Augustus sau alți mari împărați, au trecut pe la mausoleu pentru a-și aduce omagul în fața lui Alexandru cel Mare. Totuși, aceștia nu s-au putut abține din a nu distruge ce au creat alții. Augustus a reușit să rupă, din greșeală, nasul lui Alexandru, iar alți împărați s-au înghesuit să fure diverse din interiorul sicriului. Odată cu trecerea timpului a început să scadă și interesul pentru mausoleu. Ba chiar mai mult, prin anul 400 d.Hr., vizitatorii puteau observa că nici măcar alexandrinii nu știau să explice unde se află acest muzeu. Mai apoi, pe parcursul anilor, nimeni nu a reușit să dea informații suficient de clare pentru ca arheologii să reușească să găsească locația exactă. Și acum, în 2021, locul de veci al lui Alexandru cel Mare rămâne tot un mister nerezolvat al istoriei.
Citeste si
- 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
- 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
