Amazoanele, cele mai puternice femei menționate în mitologia greacă – Monden
Home > Cultură > Mitologie > Amazoanele, cele mai puternice femei menționate în mitologia greacă

Reclamă

Mitologie Premium

Amazoanele, cele mai puternice femei menționate în mitologia greacă

Amazoanele, cele mai puternice femei menționate în mitologia greacă

Reclamă

Amazoanele sunt cele mai puternice femei prezentate de mitologia greacă, însă existența lor se află la granița dintre mit și realitate. Aceste femei puteau stăpâni foarte bine armele de război, călăreau, erau pline de curaj și mândrie. Poate chiar aceste abilități le-au făcut să pară atât de interesante pentru greci. Ele formau un grup alcătuit exclusiv din femei, bărbații fiind folosiți doar pentru reproducere. Nici copiii de sex masculin nu erau păstrați, ci doar fetițele aveau șansa să crească alături de mamele lor. Amazoanele își duceau traiul într-o zonă cunoscută sub numele de Themiskyra, oraș aflat în zonele apropiate Mării Negre. Ca orice trib de războinici, femeile aveau și un conducător, regina Hippolyte. Homer spunea despre amazoane că sunt egale cu bărbații, însă femeile nu au reușit să câștige războaie în fața a patru zei: Hercule, Tezeu, Bellerofon și Ahile.

Cine erau de fapt amazoanele și de la ce provine acest nume

Cele mai puternice femei din mitologia greacă erau considerate fiicele lui Ares, zeul războiului. Totuși mai este o variantă prezentată de specialiști. O altă poveste spune că puterea acestor femei a venit în urma unui ritual sacru, desfășurat la Efes. Amazoanele ar fi adus aici ofrandă lui Artemis, zeița vânătorii. După ce au dat aceste ofrande, legenda spune că femeile au făcut un dans de război, ceremonie pe care o repetau în fiecare an.

Reclamă

Întreaga comunitate a amazoanelor poate fi considerată drept o societate masculină greacă, doar că în sens invers. Femeile au preluat activități care în mod normal reprezentau bărbații, precum călărie, vânătoare sau război. Fără a putea spune precis dacă lucrurile au stat așa, legenda spune că aceste femei puternice au apelat la o formă de auto-mutilare. Ele își cauterizau sânul drept pentru a le ajuta în luptă. Le incomoda foarte tare la mânuirea arcului și la aruncarea sulițelor. De aici se presupune că vine și denumirea de amazoane. Termenul de a-mazona a fost înțeles în mod popular ca însemnând „fără sân”, sau „un singur sân”. O altă origine a acestui numelui provine din persană și înseamnă pur și simplu „războinic”. Totuși mai este încă o ipoteză a specialiștilor, care spune că numele derivă din armeană, care înseamnă „zeița lunii”.

Ultima variantă pare să fie cea mai aproape de adevăr deoarece, în greaca veche amazoanele nu sunt descrise ca având un singur sân. Această încurcătură cu privire la proveniența numelui femeilor puternice o explică Adrienne Mayor. Istoricul susține că totul provine de la asemănarea dintre două cuvinte. Mazon din denumirea tribului și cuvântul grecesc mastos, adică sân.

Toatele desenele din acea vreme le reprezentau pe amazoane ca fiind războinici care purtau hoplit. Cele mai frecvente arme folosite de ele erau arcul și sulița, dar există și desene în care amazoanele poartă topoare. În povești mai găsim un alt lucru impresionant despre aceste femei. Au luptat cu îndârjire împotriva a patru mari războinici ai tuturor timpurilor.

Războiul dintre femeile puternice și bărbați celebri din mitologie

Prima întâlnire între greci și amazoane, conform legendelor, a fost atunci când Hercule a fost trimis de Eurystheus, să aducă brâul reginei războinicelor, Hippolyte. Această centură i-a fost oferită de tatăl ei și părea aproape imposibil să o ia cineva. Poveștile sunt și de această dată diferite. Unele spun că Hercule a mers singur în grupul de femei, în timp ce alte legende susțin că a mers însoțit de o armată condusă de cei mai buni războinici, printre care se afla și Tezeu. În această luptă totul pare să fie confuz. Dacă nu știm cum a mers Hercule între amazoane, nu știm exact nici cum a intrat în posesia brâului. Una dintre variante este că Hippolyte l-a predat de bună voie, fără luptă. Alte povești susțin că regina a stârnit amazoanele pentru a oferi eroului grec și armatei sale o primire „fierbinte”. Indiferent care a fost de fapt adevărată poveste și dacă într-adevăr a fost o luptă, știm că brâul a ajuns la Eurystheus.

În urma acestei încăierări, Cupidon și-a făcut și el simțită prezența. Tezeu s-a îndrăgostit și a răpit-o sau a fugit cu amazoana Antiope. Acest eveniment duce la cel de-al doilea război dintre bărbații și femeile din mitologia greacă. Amazoanele nu au putut accepta pierderea uneia dintre ele, așa că au mers la Atena, locul unde Tezeu era conducător. Bărbatul a reușit să învingă armata femeilor, însă iubita lui, Antiope, a fost ucisă în luptă.

Alte două războaie dintre bărbații greci și amazoane sunt relatate în povești. Deși se credea că aceste femei puternice puteau învinge pe oricine, iată că ele au pierdut și luptele în fața lui Bellerophon și Ahile. Acesta din urmă s-a îndrăgostit de una dintre războinice, însă prea târziu. După ce a rănit-o în luptă, i-a dat jos casca care îi proteja chipul. Din păcate femeia și-a dat ultima suflare chiar în brațele bărbatului.

Amazoanele văzute prin descoperirile cercetătorilor

Toate aceste legende nu puteau fi inventate în totalitate. Chiar dacă sunt reale sau nu, ele au totuși un sâmbure de adevăr pe care ni-l prezintă cercetătorii. Săpăturile arheologice făcute la mormintele nomade din Kazahstan au descoperit trupurile unor femei războinice. Mormintele datează de pe vremea lui Herodot și prezintă rămășițele scheletelor feminine îmbrăcată în armuri și cu mai multe semne de răni provocate în urma unor lupte individuale.

Un alt mormânt datând din secolul al IV-lea î.Hr., situat în apropierea răului Nistru, pe coasta de nord a Mării Negre, conținea un alt schelet feminin. Acesta avea o rană în craniu cauzată cel mai probabil probabil de un topor de luptă, iar în genunchi avea înfipt de un vârf de săgeată din bronz. Scheletul era înconjurat de două sulițe de fier, 20 de săgeți cu vârfuri de bronz, un cuțit și frânturi din armură.

Specialiștii susțin că în teritoriile cuprinse între Turcia și Rusia ar fi undeva la 1.000 de morminte nomade, iar 37% dintre ele erau cu femei războinice, care au decedat în urma rănilor provocate în timpul luptelor. Majoritatea mormintelor datează din secolele V-IV î.N., iar femeile sunt identice cu amazoanele descrise în mitologia greacă. Cercetătorii susțin că toate scheletele descoperite erau tinere femei cu vârste între 16 și 30 de ani.

Citeste si