Reclamă
La Muzeul Național Militar „Regele Ferdinand I”, în curtea prestigioasei instituții, aleile pline de monumente istorice ne duc direct la Colecția de Aeronautică, cea mai mare colecție militară și civilă pe care o poate avea România, asta datorită importanței obiectelor expuse. La intrare, în dreapta, un colț întreg este dedicat unicului român care a zburat în spațiu, legendarului Dumitru Prunariu. Iată că astăzi se împlinesc 41 de ani de la revenirea pe Pământ a echipajului misiunii Soyuz-40.
S-a întâmplat în anul 1981, pe 22 mai, la 16:58 ora României, după 7 zile, 20 de ore, 41 de minute şi 52 de secunde de prezență în spațiul cosmic. În zilele noastre, modulul de coborâre al navetei spațiale sovietice Soyuz-40 poate fi admirat la Muzeul, în colțul special amenajat pentru unicul Prunariu.
Reclamă
În cadrul misiunii Soyuz 40, Dumitru Prunariu a petrecut în spațiul cosmic șapte zile, 20 de ore și 42 de minute. Misiunea spațială s-a desfășurat la bordul navei cosmice sovietice Soyuz-40 și al stației orbitale de cercetare științifică Salyut-6.
Prunariu a fost al 103-lea om care a zburat în spațiu, în urmă cu patru decenii, când România a devenit al 11-lea stat din lume care a avut proprii cosmonauți/astronauți. În zilele noastre, totalul este de 580 de oameni din 38 de țări, conform unui raport realizat de INS.
„Am decolat pe 14 mai 1981, la 20:17, ora Bucureștiului. În 8 minute și 50 de secunde am ajuns de la zero km/h, la 28.000 km/h. Vă dați seama ce accelerație. Omul stă culcat pe spate, suportă aceste accelerații pe direcția piept – spate, în niciun caz pe direcția cap – picioare, pentru că s-ar duce sângele din cap, îți apare „vălul cenușiu”, „vălul negru”, se pierde cunoștința”, povestea Dumitru Prunariu într-un interviu.
Cum a început povestea zborurilor cosmice
În mai 1977 s-au făcut selecționări pentru programul de zboruri cosmice Intercosmos , inițiat de către URSS și adresat țărilor aliate socialiste. În primă fază, pentru detașamentul cosmonauților s-au oferit voluntar in jur de 150 de candidați. Se cerea ca toți candidații să aibă studii superioare și o condiție medicală fără probleme. „Programul „Intercosmos” era un program cosmic bine definit, care avea prevederi foarte clare. Se analiza prin program bordul diferitelor rachete de mare altitudine sau nave cosmice sovietice, până la experimente complexe efectuate de cosmonauți.
„În timpul stagiului militar efectuat în cadrul Școlii de ofițeri de rezervă aviație de la Bacău, în mai 1977, comandantul de atunci al unității militare, locotenentul-colonel Ioan Stahie (cel care mai târziu va fi obligat de conducerea superioara să-și schimbe numele în Săndulescu, avansând ierarhic pana la gradul de general de aviație și îndeplinind spre sfârșitul carierei (1997) funcția de comandant al Aviației și Apărării Antiaeriene a Teritoriului), a intrat la curs și i-a anunțat pe inginerii militari TR că se fac selecționări pentru programul Intercosmos. 17 dintre ei au acceptat. După efectuarea testelor medicale la București, toți 17 au fost respinși. Motivul respingerii lui Prunariu a fost faptul că la probele de efort, pe fondul unei gripe de moment, i se depistaseră perturbații ale parametrilor inimii. La două luni după respingere, dosarele a cinci candidați între care și Prunariu au fost reluate, acesta reușind de data aceasta să treacă cu succes de toate probele. Din toate grupele de selecție au rămas în acea fază șapte candidați, doi au renunțat din motive personale, iar încă doi au fost eliminați la ultimele faze de testare efectuate în țară”, notează wikipedia.
Dumitru Prunariu a terminat în 1977, cursurile Școlii de ofițeri de rezervă aviație din Bacău, cu gradul de sublocotenent în rezervă. În toamna aceluiași an, candidații au fost detașați de la locurile lor de muncă la unitatea militară de aviație de la Bacău, fiind incluși într-un program de pregătire multidisciplinar. Au zburat cu MIG 15 la Bacău și au făcut cursuri de educație fizică și cursuri de limba rusă efectuate la Poiana Brașov. La data de 1 ianuarie 1978, erau totuși selecționați trei candidați ca membri ai grupului de candidați cosmonauți pentru misiunea spațiala Româno-Sovietice Intercosmos. Cei trei candidați erau ing. Dumitru-Dorin Prunariu, ing. Cristian Guran și căpitanul ing. Mitică Dediu.
Toți trei au plecat la Moscova pentru evaluarea finală. Au fost evaluați la Institutului de Cercetări Biomedicale în domeniul aviației și cosmonauticii. Dumitru Dediu era cu 10 ani mai în vârstă decât Prunariu și cu 9 decât Guran și după regulile militare era considerat drept favorit. După testele de la Moscova, Cristian Guran (foarte bine pregătit profesional) a fost eliminat din echipa de potențiali cosmonauți români din cauza unor probleme ale aparatului vestibular. Așadar, Prunariu și Dediu au fost aleși să efectueze programul întreg de pregătire pentru a deveni cosmonauți.
„Performantele mele sportive lăsau de dorit. S-au îmbunătățit abia la ruși, ca urmare a unui program bine dozat de efort fizic. Medical, și eu și Dediu trecuserăm de toate testele”, spune Dumitru Prunariu. Dumitru Dediu.
Timp de trei ani, în perioada martie 1978-mai 1981, Prunariu și Dediu au urmat o pregătire de specialitate în calitate de candidați cosmonauți în cadrul Centrului de Pregătire a Cosmonauților „Iuri Gagarin” din Zviozdnîi Gorodok – „Orășelul Stelar”.
În seara de 14 mai 1981, un autobuz al echipei i-a adus pe cei doi cosmonauți din echipajul principal, echipați pentru zbor, către Platforma 17 de la cosmodromul Baikonur: colonelul sovietic Leonid Popov, comandantul echipajului, cel care cu un an în urmă realizase recordul de durată în spațiul extraterestru de 185 de zile, și locotenentul major inginer Dumitru Prunariu, inginer de bord si cosmonaut cercetător. La ora 20 și 16 minute și 38 de secunde (ora Bucureștiului), de pe cosmodromul Baikonur, a fost lansată racheta purtătoare cu nava cosmică Soiuz-40 (în greutate totală de 300 de tone), având la bord echipajul mixt româno-sovietic format Dumitru Prunariu și Leonid Ivanovici Popov. După 8 minute și 50 de secunde nava cosmică era desprinsă complet de ultima treaptă a rachetei purtătoare, aflându-se deja la 220 de kilometri altitudine, aproximativ 3000 km de punctul de lansare și deplasându-se în jurul Pământului cu o viteză de 28000 km/h pe o orbită înclinată față de ecuator cu 51,6 grade.
Dumitru Dorin Prunariu s-a născut pe 27 septembrie 1952, Orașul Stalin, România, actualul Brașov. Este cunoscut în întreaga lume drept singurul cosmonaut român. La 14 mai 1981 a devenit primul român care a zburat vreodată în spațiul cosmic. A fost pe rând ofițer inginer în cadrul Comandamentului Aviației Militare, șef al Aviației civile române, președinte al Agenției Spațiale Române, ambasador al României în Federația Rusă, președinte al Comitetului ONU pentru Explorarea Pașnică a Spațiului Extra-atmosferic (UN COPUOS), președinte al Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE), vice-președinte al Comitetului de Relații Internaționale al Agenției Spațiale Europene (ESA). În prezent are gradul de general-locotenent în rezervă. Despre legendarul român vom oferi mult mai multe detalii într-un material viitor, deoarece sunt personalități cărora nu poți să le acorzi o singură filă de istorie. Astăzi este doar despre 22 mai 1981.
Citeste si
- 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
- 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
Recomandări autor
- Elisaveta Săvoiu. Eroina din Argeș cunoscută ca „Vitoria Lipan”. A plecat la război, în căutarea ostașului pierdut
- 24 februarie – 24 martie: radiografia lunii I de război. Ce nu s-a văzut în aceste zile de conflict
- Un suflet de copil stă în mâinile noastre. Împreună pentru Sasha putem fi îngeri păzitori
- Marin Sorescu – de la „Singur între poeți”, la un scriitor prodigios, renumit la nivel internațional
- Când jurnalismul își cere tributul, viața e doar o clepsidră de clipiri