Reclamă
Socrate (469 î.Hr.- 399 î.Hr.) este figura centrală a filozofiei occidentale. Nu știm însă de unde s-a inspirat filozoful grec atunci când a vorbit despre iubire, adevăr, cunoaștere, dreptate și curaj. Noile cercetări dezvăluie faptul că Socrate, pe când era tânăr și se afla în Atena, a interacționat cu o femeie foarte inteligentă, Aspasia din Milet. Ideile ei despre iubire și transcendență l-ar fi inspirat pe Socrate să formuleze ideile de bază ale filozofiei sale, pe care le cunoaștem din scrierile lui Platon. În acest articol, vom oferi detalii despre Aspasia.
Socrate si Aspasia
Istoria filozofiei ar putea fi rescrisă dacă ne gândim că o femeie uitată de istorie ar putea fi cea care a pus bazele filozofiei, acum 2500 de ani. Nicolas Monsiau, un pictor neoclasic din secolul XIX, l-a înfățișat pe Socrate stând la masă cu Aspasia, o femeie îmbrăcată elegant care gesticulează. În pictură mai apare frumosul soldat Alcibiade, care se uită la cei doi. Pictura îl surpinde pe Socrate așa cum îl cunoaștem: sărac și lipsit de frumusețe fizică. Socrate era fiul unui pietrar din Grecia Antică, umbla desculț, avea haine zdrențuite și o minte sclipitoare.
Reclamă
Platon spune că Socrate a fost instruit în tainele filozofiei de către Aspasia, care timp de 15 ani a fost partenera lui Pericle, conducător al Atenei în perioada 443-429 î.Hr. Se presupune că Aspasia era o curtezană cu o educație aleasă iar în pictură este reprezentată enumerând pe degete ideile unui discurs. Se uită spre Alcibiade (450-404 î.Hr.), orator, general și politician atenian, liderul grupării democratice care probabil era nepotul ei. În “Banchetul” lui Platon, ni se spune că Socrate era încântat de prezența carismaticului Alcibiade care a scăpat din bătălia de la Potidaea din anul 432 î.Hr.
Platon și Xenofon, cei mai importanți biografi ai marelui filozof, l-au cunoscut pe Socrate când era deja în vârstă. În tinerețe, Socrate a intrat în contact cu Aspasia. Imaginile care îl prezintă, informațiile oferite de biografi și textele antice ne oferă o imagine mai puțin cunoscută: Socrate era un tânăr cu o educație înaltă, crescut în spiritul curajului, iubitor al femeilor și bărbaților deopotrivă, pasionat de idei și dezbateri.
Aspasia sau Diotima
Socrate era faimos pentru zicala „Știu că nu știu nimic și nici măcar asta nu știu”. În „Banchetul”, Socrate spune că a aflat „adevărul despre iubire” de la o femeie inteligentă pe nume Diotima. Apoi Socrate expune ideile despre iubire. Cercetătorii au respins ideea potrivit căreia Diotima este un personaj fictiv. În dialogul lui Platon, ea este descrisă ca fiind preoteasă sau văzătoare. Diotima este un personaj vizionar și plin de înțelepciune care l-a inițiat pe Socrate în tainele Iubirii. Platon ne oferă câteva indicii despre identitatea Diotimei. Sub numele de „Diotima” este posibil să se ascundă Aspasia.
Aspasia provenea dintr-o familie de aristocrați care se înrudea cu familia lui Pericle, care s-a stabilit în orașul grecesc Milet. În anul 450 î.Hr., când avea 20 de ani, Aspasia ajunge în Atena. În acea perioadă, Socrate avea tot 20 de ani. Peste câțiva ani, devine apropiata lui Pericle, politcian important în Atena care avea dublul vârstei ei. Clearchus, un elev al lui Aristotel, spune că Aspasia a fost cu Socrate înainte de Pericle. Piesele se potrivesc, având în vedere că Socrate făcea parte din cercul lui Pericle atunci când era tânăr. Aici ar fi cunoscut-o pe Aspasia.
Aspasia & Pericle
Mai târziu, Socrate s-a îndreptat spre minte și suflet, evitând succesul material și formulând idei care nu vor muri niciodată. Nu putem urmări traiectoria tânărului Socrate, deoarece avem puține surse biografice. Cunoaștem că filozoful ajunsese cunscut în Atena până la vârsta de 30 de ani. Dovezile care vorbesc despre întâlnirea cu Aspasia trebuie căutate în perioada anterioară. Aspasia era cea mai influentă și inteligentă femeie din acele timpuri.
A fost partenera lui Pericle timp de 15 ani și făcea parte din cercul lui de ganditori, artiști, și oameni politici. Platon și Xenofon spun că era o bună profesoară în arta de a vorbi frumos (elocvență), fiind pricepută și în consiliere matrimonială. În dialogul „Menexenus”, ni se spune că l-a învățat pe Socrate cum să țină un discurs de înmormântare. Era cunoscută și admirată pentru priceperea de a vorbi, în special despre dragoste, cum se întâmplă în “Banchetul”, unde este numită “Diotima”.
Baza filozofiei occidentale
Este posibil ca Socrate și Aspasia să se fi îndrăgostit atunci când s-au întâlnit și au vorbit prima dată. Platon îi acordă acestei femei deosebite o mare autoritate intelectuală asupra lui Socrate. Savanții au considerat mult timp că dialogul „Menexenus” este o parodie despre tehnicile oratorice. Pe baza operelor poeților comici, care râdeau de persoanele influente, Aspasia a fost considerată prostituată sau, în cel mai bun caz, curtezană (hetaira). Cel mai probabil, Aspasia a fost, asemeni „Diotimei”, profesor de elocvență și consilier în iubire.
Ideile atribuite Diotimei sunt baza filozofiei occidentale și descriu modul de viață pe care l-a îmbrățișat Socrate. Ea ne învață că lucrurile lumești ar trebui lăsate deoparte în favoarea idealurilor superioare. În iubire, suntem datori să ne educăm sufletul, în loc să ne concentrăm pe mulțumirea trupului. Particularul trebuie subordonat generalului, trecătorul – permanentului iar idealurile înalte trebuie puse înaintea lumescului.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
