Reclamă
Persoanele care au trecut de 40 de ani sunt sfătuite să elimine din alimentație anumiți carbohidrați prezenți în produsele procesate, avertizează experții în sănătate citați de SheFinds. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, metabolismul devine mai lent, iar anumite alimente pot provoca probleme digestive și acumulare de grăsime.
Carbohidrații periculoși și efectele lor asupra sănătății
Carbohidrații sunt o sursă esențială de energie, dar tipul acestora contează enorm. Pentru persoanele trecute de 40 de ani, cei mai nocivi sunt carbohidrații ultraprecesați, prezenți în produsele ambalate și în special în cele de patiserie, avertizează medicul nutriționist Dana Ellis Hunnes.
Reclamă
„Acest tip de carbohidrat nu oferă niciun beneficiu nutrițional, sunt lipsiți de vitamine și minerale, antioxidanți și compuși antiinflamatori”, explică specialista.
Potrivit acesteia, astfel de carbohidrați contribuie la creșterea glicemiei și la dezvoltarea bolilor cronice.
Melissa Morris, un alt expert în nutriție, consideră că „cel mai rău tip de carbohidrați, la orice vârstă, sunt zahărurile adăugate”. Acestea sunt regăsite în băuturile carbogazoase, dulciuri și alimentele procesate.
„Zahărurile adăugate adaugă doar calorii suplimentare, fără nutrienți sănătoși. Prea mult zahăr în dietă poate crește inflamația în organism, afectând sistemul imunitar și crescând riscul pentru multe boli cronice precum bolile de inimă și diabetul”, avertizează Morris.
Dana Ellis Hunnes recomandă eliminarea acestor carbohidrați și înlocuirea lor cu alternative mai sănătoase:
„Cel mai bine ar fi să mâncăm cereale integrale, nuci, semințe, leguminoase, fructe și legume, în forma lor naturală, neprocesată”.
Aceste alimente „nu sunt dăunătoare pentru metabolism, sunt antiinflamatoare, bogate în fibre și ajută la reglarea greutății”, subliniază nutriționista.
Pâinea albă, dulciurile și produsele de patiserie sunt considerate cele mai periculoase pentru sănătate.
„Există carbohidrați simpli (sau zaharuri simple) și carbohidrați complecși”, explică Morris.
Carbohidrații simpli, precum zaharoza, fructoza și lactoza, se digeră rapid și pot duce la oscilații ale glicemiei. În schimb, carbohidrații complecși, regăsiți în cereale și legume, „au nevoie de mai mult timp pentru a fi digerați, ne ajută să ne simțim sătui mai mult timp și oferă mai multe vitamine și minerale decât alimentele cu carbohidrați simpli”, adaugă specialista.
Studiu BERD: Efectele tranziției asupra celor născuți înainte de 1989
Un studiu realizat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a analizat efectele tranziției asupra sănătății populației din fostele state comuniste. Cercetarea a inclus 51.000 de gospodării din 29 de state ex-comuniste și patru țări occidentale.
Concluziile indică o diferență de aproximativ un centimetru în înălțimea medie a adulților născuți înainte de 1989 comparativ cu generațiile de după căderea regimurilor comuniste.
Această scădere a înălțimii a început să fie observată chiar înainte de prăbușirea blocului comunist, iar recuperarea a avut loc la aproximativ 6-7 ani după acest eveniment. Studiul a generat dezbateri în rândul cercetătorilor, care analizează impactul regimului alimentar, al condițiilor economice și al accesului la servicii medicale asupra dezvoltării fizice a populației din acea perioadă.
Citeste si
- 1. Alertă financiară! Două zodii, în pericol de faliment până la finalul lunii
- 2. Lovitură pentru milioane de români! Guvernul taie ajutorul de 1.400 de lei pentru facturi
- 3. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
