Bilanț negru al lunii ianuarie. 30 de cutremure s-au produs în România

Activitatea seismică de pe teritoriul țării se menține destul de ridicată și la acest început de an. Nu mai puțin de 30 de mișcări tectonice ale pământului au avut loc în prima lună a lui 2022, potrivit rapoartelor prezentate în lista Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului din România.

Ziua și activitatea seismică, în România

Prima mișcare tectonică raportată în ianuarie de seismologii de la INCDFP a avut loc chiar pe data de 1, la ora 15:07, în zona seismică Vrancea, din județul Buzău. Au urmat alte patru cutremure, tot în zona seismică activă din Vrancea, în zilele de 2 și de 3. Cel de pe 2 ianuarie a avut 3.7 grade pe scara Richter, iar pe 3 ianuarie au fost 3 cutremure, cu magnitudini de 3.3, 2.0 și s.6 pe scara Richter.

Media magnitudinii la început de lună a fost de 3 grade, însă pe data de 8, INCDFP a raportat primul cutremur din acest an, cu o magnitudine de 4 grade pe scara Richter și o adâncime de doar 121 de kilometri. Au urmat alte zeci de desime cu magnitudini cuprinse între 2.0 și 3.9 grade pe scara Richter, iar pe 16 ianuarie, un alt cutremur semnificativ a fost raportat pe seismografe. Este vorba despre un cutremur cu magnitudine de 4.4, intensitate III, produs în zona seismică Vrancea, în județul cu același nume. Ulterior, până la finele lunii, au mai fost raportate încă zece mișcări telurice ale pământului, raportate în zona seismică Vrancea, în județul Buzău, în zona Munteniei, în Ialomița, precum și în zona Moldovei, în Galați.

În țara noastră, cutremurele sunt la ele acasă

Potrivit INCDFP, putem defini zonele de seism ca arii cu seismicitate grupată, în interiorul cărora activitatea telurică, precum și câmpul general de tensiuni sunt considerate a fi relativ uniforme.

Pe teritoriul țării noastre, zona seismogenă cu cel mai ridicat potențial distructiv este situată în litosfera subcrustală, la curbura Carpaților Orientali – regiunea Vrancea, cele mai afectate fiind județele Vrancea și Buzău.

Pe lângă menționata zonă seismogenă, mai sunt zone de surse superficiale precum zona de Est-vrânceană, Făgăraș-Câmpulung Muscel, Danubiană, Banat, Crișana – Maramureș, depresiunea Bârladului, depresiunea Predobrogeană, depresiunea Transilvaniei precum și falia Intramoesică.

Activitatea seismică de fond este observată cu ușurință la nivelul evenimentelor crustale ce au o magnitudine sub 5 grade pe scara Richter și se observă cu precădere în zonele de nord ale Olteniei, în depresiunea Hațegului, în Moldova, precum și în Carpații Orientali. Ca medie lunară, 80% dintre cutremure au loc în zona seismică activă din Vrancea, în județele Vrancea și Buzău.

Citeste si

• 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
• 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r

Recomandări autor