Bojdeuca lui Creangă, locul în care el și-a găsit sfârșitul lângă cele 12 pisici, iar Eminescu a scris „Sara pe deal”

Am copilărit cu toții cu poveștile lui Ion Creangă, iar  locuri din România încă ne mai aduc aminte de el. Așa este și Bojdeuca marelui scriitor, locul din Iași care te introduce încă de la primii pași pe poartă, într-o lume de basm. Drumul către căsuța poveștilor este marcat cu scrieri despre autor, iar fiecare centimetru din bojdeucă prezintă modul în care scriitorul și-a trăit ultimii ani de viață.

Întregul loc este un colț de istorie care ne oprește pentru o clipă în loc și ne face să ne gândim la cel care ne-a lăsat pe veci „Capra cu trei iezi”, „Moș Ion Roată”, „Fata babei și fata moșului”, „Acul și barosul”, „Dănilă Prepeleac”, „Ivan Turbincă” și multe, multe alte povești.

Prima casă memorială din România este Bojdeuca lui Ion Creangă

„Bojdeuca de căsuță” așa cum o numea Ion Creangă  este o casă micuță, primitoare. Humulesteanul a ales să se mute aici, în camera din dreapta, având-o ca vecină pe Ecaterina Vartic.

Toate Poveștile și Amintirile din copilărie au fost scrise în Bojdeuca aceasta. Mai mult, în anul 1876, o jumătate de an, Mihai Eminescu a locuit aici și el.

Bojdeuca lui Ion Creangă se află în cartierul Țicău, în Iași, și este casa de poveste în care a locuit marele scriitor între anii 1872 și 1889. Pragul casei a fost trecut mult timp de Mihai Eminescu, pe vremea când era un bun prieten al lui Creangă. De altfel, Eminescu a scris și o mare operă din cerdacul bojdeucii, mai exact „Sara pe deal”.

Căsuța, demnă de poveștile tradiționale, are două camere dispuse de o parte și de alta a unui antreu. Ea a devenit prima casă memorială din România, fiind numită oficial pe data de 15 aprilie 1918. Mai târziu, o serie de restaurări au avut loc în anii 1942 și 1985. Casa este înscrisă în Lista monumentelor istorice din România.

Ion Creangă era extrem de recunoscut pentru faptul că la căsuța sa din Țicău avea un grup destul de mare de pisici aproximativ 30, dintre care vreo 12 locuiau permanent sub același acoperiș cu scriitorul.  Și cum le iubea pe fiecare în parte, micuțele feline purtau câte un nume asociat unei persoane reale din viața sa, mai ales numele unor prieteni. Spre exemplu, întotdeauna a avut o pisică pe nume Marioara ca și mătușa sa zgârcită din satul natal Humulești. Una dintre pisici, pe care scriitorul o considera cea mai bună prietenă, îl anunța pe Creangă atunci când avea vizitatori. Pisica îi vedea pe aceștia venind spre casă, iar apoi sărea pe clanța scriitorului și mieuna pentru a-l anunța că va primi o vizită. Multe dintre poveștile sale sunt legate de pisici.

Pe aleile din ograda sa încă se mai țin spectacole culturale, iar în interiorul bojdeucii sunt păstrate cu sfințenie obiecte ce i-au aparținut scriitorului. Angajații muzeului povestesc cum Creangă și-a dat sufletul în noaptea de 31 decembrie 1889, pe când copiii Țigăului de pe atunci care obișnuiau să îl colinde pe „domn profesor” aveau să afle că acesta „doarme”, însă au privit pe geam cum lumânările erau aprinse la căpătâiul său și au înțeles că începând cu acea seară, cel care i-a învățat numeroase lucruri, nu îi va mai primi în casă.

În satul Humulești, județul Neamț, pe tot călătorul îl așteaptă Casa Memorială „Ion Creangă” – un loc în care personajele din poveștile marelui scriitor au prins viață și te întâmpină încă de la intrare.

Citeste si

• 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
• 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa

Recomandări autor