Reclamă
Budismul este o formă de spiritualitate care a fost fondată în India, acum 2500 de ani, de către Siddharta Gautama (Buddha – 563-483 î.Hr.) care a fost un prinț hindus. Budismul are 470 de milioane de adepți și este considerată una dintre cele mai importante religii din lume. La început, a fost o religie influentă în Asia de Est și de Sud-Est dar în timp, influența budismului a crescut și în Vest. În acest articol, vom oferi detalii despre budism.
Începuturi
Siddharta Gautama trăia alături de soția și familia sa și ducea o viață de nobil. La un moment dat, a devenit conștient de suferința oamenilor și a simțit că trebuie să găsească o cale prin care oamenii să scape de suferință. Astfel, și-a abandonat poziția socială, familia și averea pentru a deveni ascet. Pentru a se ilumina, a urmat discipline stricte. Apoi i-a învățat și pe ceilalți cum să scape din „samsara” – ciclul suferinței, renașterii și morții – și să devină ființe iluminate.
Reclamă
Învățătura lui se bazează pe cele Patru Adevăruri Nobile, Roata Devenirii și Cele 8 Căi de Iluminare. Budismul a rămas o credință minoră până la domnia lui Ashoka cel Mare (268-232 î.Hr.), regele Impreiului Mauryan (322-185 î.Hr.), care a fost un adept al budismului și i-a răspândit credința în India, Asia Centrală și de Sud-Est. În această perioadă au fost construite multe temple budiste.
Budismul nu are un zeu sau o zeitate supremă, concentrându-se pe obținerea stării de iluminare – starea supremă de pace și înțelepciune. Când se ajunge la acest nivel spiritual, se spune că adeptul experimentează „nirvana”. Buddha înseamnă „iluminat” și nu este considerat o zeitate, ci doar o ființă deosebită. Calea către iluminare presupune moralitate, înțelepciune și meditație. Budiștii meditează foarte mult pentru a-și trezi adevărul interior. Cele mai importante învățături ale lui Buddha sunt „Cele patru adevăruri nobile”, considerate cheia înțelegerii budismului:
- Adevărul suferinței (dukkha)
- Adevărul cauzei suferinței (samudaya)
- Adevărul sfârșitului suferinței (nirhodha)
- Adevărul căii care ne eliberează de suferință (magga)
Școlile budismului
Budiștii cred în karma (legea cauzei și a efectului) și reîncarcare (ciclul renașterii). Adepții se închină în temple și în case, iar călugării budiști urmează o morală strictă, care include celibatul. Budismul are mai multe simboluri: floarea de lotus, roata cu opt spițe a Dharmei, arborele Bodhi și svastica (bunăstare sau noroc în sanscrită). Siddhartha Gautama a trăit în secolul V în Nepalul de astăzi și a fost prinț. El promovează „Calea de Mijloc”, care se află între extreme. Astfel, a reușit să se decondiţioneze și să ducă o viață simplă.
După șase ani de căutare spirituală, Gautama s-a iluminat în timp ce medita sub arborele Bodhi. Și-a petrecut restul vieții învățând oamenii cum să ajungă la nirvana. După moartea lui Gautama din 483 î.Hr., discipolii săi au organizat o mișcare religioasă care se va dezvolta în budismul de astăzi. Există mai multe școli de budism, fiecare dintre ele având o interpretare diferită asupra învățăturilor lui Buddha. De asemenea, există budismul Zen și budismul Nirvana, care au evoluat mai târziu. Acestea sunt cele trei școli principale:
- Budismul Theravada: Thailanda, Sri Lanka, Cambodgia, Birmania, Laos
- Budismul Mahayana: China, Japonia, Taiwan, Coreea, Singapore, Vietnam
- Budismul Vajrayana : Tibet, Nepal, Mongolia, Bhutan, Rusia, nordul Indiei
Budismul Theravada pretinde că deține învățăturile care au fost predate inițial de către Buddha. Pune accentul pe iluminarea individuală iar adepții se concentrează pe a deveni sfinți, urmând învățăturile în limba Pali. Budismul Mahayana (Marele Vehicul) include și budismul Zen iar învățăturile sunt în limba sanscrită. Obiectivul adepților este să devină Bodhisattva (ființe iluminate) care au devenit complet conștiente, dar amână nirvana pentru a ajuta omenirea să scape de ignoranță. Este cea mai populară formă de budism și spune că urmează cu exactitate învățăturile lui Gautama Buddha.
Budismul Vajrayana sau budismul tibetan renunță la calea devenirii și propune doar conștientizarea. Expresia „Tat Tvam Asi” care înseamnă „tu ești asta” – fiecare om este deja un Bodhisattva, trebuie doar să relizeze asta. Nu e nevoie să renunți la atașamente când ai luat această cale, ci atașamentele vor renunţa la tine. Pe măsură ce vei evolua, îți vei pierde interesul pentru ele. Dalai Lama este liderul budismului tibetan. Adepţii cred că Dalai Lama este reîncarnarea unui lama din trecut care a revenit pe pământ pentru a ajuta oamenii. Până în prezent, au existat 14 Dalai Lama, ultimul și actualul fiind Tenzin Gyatso, care s-a născut în 1935. A guvernat țara pana când chinezii au prealuat controlul Tibetului, în 1959.
Texte sacre & sărbători
Buddha și-a numit învățăturile „Dharma” lege cosmică sau scop al vieții, spre deosebire de hinduism care o definește ca „datorie”. Dar și învățăturile lui Buddha se pot interpreta ca datorie, deoarece fiecare om are datoria să fie responsabil pentru viața sa. Suntem responsabili pentru cât de mult vrem să suferim sau cât de mult vrem să ne bucurăm. Buddha ignoră credința într-un zeu creator deoarece ar încurca mai mult în loc să ajute: voia lui Dumnezeu nu poate fi cunoscută, iar credința că este posibil acest lucru, ar conduce la dezamăgire și durere. Tot ce trebuie să faci este să-ţi asumi gândurile, acțiunile și consecințele acestora.
Buddha ne învață că bunătatea, înțelepciunea, răbdarea, compasiunea și generozitatea sunt virtuți esențiale pentru atingerea păcii interioare. Adepții trăiesc după cinci legi morale: nu ucid ființe vii, nu fură, nu înșală, nu mint, nu folosesc alcool sau droguri. Budismul are mai multe texte sacre: Tipitaka – cele mai vechi scrieri budiste, Sutrele – învățături sacre venerate în special de budismul Mahayana, există aproximativ 2000 de sutre, Cartea morților – descrie etapele prin care trece omul atunci când moare. În fiecare an, adepții budismului sărbătoresc festivalul Vesak. De sărbătoarea aceasta, sunt celebrate nașterea, iluminarea și moartea lui Buddha. O altă ceremonie importantă este Uposatha, care se desfășoară la fiecare sfert de lună. În timpul ceremoniei, budiștii își reamintesc angajamentul pe care-l au față de credința lor.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
