Capodoperele literaturii universale în viziunea lui Dostoievski

Dostoievski este unul dintre scriitorii care nu prea mai au nevoie de o introducere. Operele lui au fost și continuă să fie citite pe tot mapamondul, printre autorii care i-au apreciat opera se numără nume ca Virginia Woolf, Albert Camus și filosoful Nietzsche. Mai jos prezentăm pe scurt o parte dintre cărțile sale preferate. Să aflăm împreună ce opere l-au marcat pe creatorul romanului Crimă și pedeapsă.

Recomandarea de lectură a lui Dostoievski

În topul preferințelor sale se află Dama de pică a lui Alexandr Pușkin, cartea poetului preferat al lui Dostoievski de când era numai un copil. Sensibilitatea, versatilitatea stilistică și surprinderea profunzimii sentimentelor umane din versurile lui Pușkin sunt greu de egalat. Ei bine, cel care era un împătimit al jocurilor de cărți, care a pierdut o avere din cauza lor și pe baza cărora a scris și romanul Jucătorul, a fost impresionat în primul rând de nuvela mistică, Dama de pică.

Nuvela a fost publicată pentru prima dată în anul 1834, prezintă o poveste pilduitoare despre cum ne putem pierde umanitatea din cauza lăcomiei, având niște urmări fatale uneori. Acțiunea nuvelei se învârte în jurul lui Hermann, un inginer militar tânăr de origine germană care se află în casa bunicii colegului său (venerabila contesă Anna Fedorovna). Contesa deține un secret care i-ar putea garanta câștigarea unei partide de cărți. Pentru a obține incredibilul secret începe o relație cu Lizaveta Ivanovna.

Într-o noapte o găsește pe bătrână singură într-o cameră, atunci îi cere să îi divulge secretul, dar contesa îl refuză. Pentru a o convinge o amenință cu pistolul, moment în care bătrâna moare. După înmormântarea ei, Hermann are un vis în care contesa îi divulgă secretul, însă îl condiționează, trebuie să o ia de soție pe Lizaveta, se folosește de secretul bătrânei fără să se căsătorească. Se pare că bătrâna îl mințise, pierde toți banii la cărți și, o dată cu ei, își pierde și mințile.

Mizerabilii de Victor Hugo, un roman legat de care nu ne putem mira că se află pe lista lui, pe lângă faptul că este o incredibilă operă a romantismului, romanul lui Hugo pare o încununare a unora dintre cele mai importante problemele ale omenirii și a celor mai mari obstacole ale umanității.

Romanul a fost publicat pentru prima dată în 1862, este o carte despre eroism, curaj, sacrificiu și iubire. Într-una dintre scrisorile sale, Dostoievski, a scris că, în ciuda celor spuse de critici, Mizerabilii se află pe un loc mult mai sus decât propriul său roman, Crimă și pedeapsă.

Candide de Voltaire, una dintre cărțile celui care a devenit simbolul Epocii Luminilor, al cărui nume a devenit un termen pentru a descrie pe cei care au o gândire liberală și tratează cu totul cu scepticism. Candide este un personaj în care se reflectă toate convingerile filosofului. Tânărul suferă de una dintre cele mai cumplite afecțiuni, optimismul. Trăiește convins că tot ce se întâmplă, se întâmplă spre bine.

Lucrurile se schimbă când iese din castelul său optimist de fildeș, obligat să călătorească prin lume, să vadă tot felul de oamenii și să aibă parte de tot felul de întâmplări. Călătoria devine una spirituală, pretextul perfect pentru Voltaire de a ironiza și critica multe din convențiile sociale, din aspectele culturale și religioase. În ciuda tuturor problemelor identificate, romanul se încheie tot într-o notă pozitivă, pentru că există mereu o lumină la capătul tunelului.

Citeste si

• 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
• 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa