În limba română există termeni care pun la încercare chiar și vorbitorii nativi, aceștia întâmpinând dificultăți în determinarea formei corecte de plural. Între acestea se numără și substantivul „chibrit”, a cărui pluralizare îi induce în eroare pe mulți.
În română, majoritatea substantivelor își formează pluralul prin adăugarea unui sufix, cum ar fi „-uri” sau „-e”. Cuvântul „chibrit” nu intră, însă, în această majoritate.
Una dintre greșelile frecvente în formarea pluralului termenului „chibrit” este adăugarea sufixului „-e”, rezultând astfel forma incorectă „chibrite”. În realitate, conform normelor gramaticale, pluralul acestui cuvânt se obține prin adăugarea sufixului „-uri”, termenul corect fiind „chibrituri”.
Explicarea acestei excepții implică o analiză morfologică a cuvântului. „Chibrit” este un substantiv nearticulat, cu un singur radical. Pluralul său se formează conform regulii de pluralizare specifică categoriei de substantive cu singularul în „-it”. În această categorie, alături de „chibrit”, se găsesc și cuvinte precum „dovleac” sau „ciob”, care primesc sufixul „-uri” pentru a se transforma la plural.
Deși pare simplu la o privire de ansamblu, formarea pluralului in limba română nu este întotdeauna intuitivă, iar cuvântul „chibrit” este un exemplu concludent în acest sens. Alte substantive precum „dovleac” sau „ciob” urmează aceeași regulă de pluralizare, formând pluralul prin adăugarea sufixului „-uri”. Se poate observa, în concluzie, că pluralul cuvântului „chibrit” este „chibrituri”, iar nu „chibrite” cum este de multe ori greșit folosit în vorbirea curentă.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Carmen Harra prezice următorul președinte „zarurile au fost aruncate”
