Cine a fost George Munteanu, criticul literar care a murit pe 8 noiembrie 2001

În drumul nostru, uităm uneori să ne aducem aminte de cultură, de tradiție, de frumoasa literatură și de oamenii care chiar au depus un mare efort pentru a ne informa corect, pentru a ne învăța lucruri noi și pentru a descoperi detalii fascinante ale vieții în care trăim. Unul dintre cei mai controversați istorici, uneori uitat de cei din jur, a fost George Munteanu.

Povestea unui iubitor de cultură

George Munteanu a fost un renumit profesor universitar, scriitor, critic și istoric literar român. El s-a născut la 14 aprilie 1924 în satul Bravicea, fostul județ Orhei și a murit pe data de 8 noiembrie 2001. Viața sa nu a fost deloc una ușoară.  La scurt timp după ce părinții săi au trecut la cele veșnice, scriitorul a fost crescut de un unchi. Așa a ajuns să fie absolvent al Școlii Normale de Învățători din Cluj. În anul 1950 a absolvit Facultatea de Litere și Filozofie din Cluj.

Între anii 1956-1960 este redactor la revista „Steaua”; între anii 1960-1968 – redactor la „Contemporanul!, iar devine Conferențiar universitar la Facultatea de Limbă și Literatură Română din București, ocupă și postul de lector la Universitatea din Montpellier (Franța) între anii 1969-1971 și devine Devine Doctor în filologie cu teza Hyperion 1.

A devenit un scriitor renumit în momentul în care și-a făcut debutul spectaculos cu studiul „B.P. Hașdeu” (1963), urmat de volumul de articole „Atitudini” (1966); „Sub semnul lui Aristarc” (1975), „Introducere în opera lui Ion Creangă” (1976) și cursul universitar „Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici” (1980).

Pentru că a fost foarte pasionat de viața lui Eminescu, el primește Premiul „B. P. Hașdeu” al Academiei Române. A lucrat cu succes și la volumul „Eminescu și eminescianismul: structuri fundamentale” (1987) și „Eminescu și antinomiile posterității” (1998).

Plecat de acasă de la vârsta de șase ani, istoricul literar avea să se întoarcă mult mai târziu înapoi, însă nu îl mai aștepta nimeni. Nu mai avea origini, nu își mai cunoștea rudele, nu mai știa cine se afla în locul în care cândva el venea pe lume.

Scriitorul, istoricul și criticul literar Mihai Zamfir îl descria pe istoricul literar ca fiind un personaj controversat în istoria țării noastre, un om care se ferea să își expună stările și care iubea traiul în liniște și singurătate.

 „George Munteanu a fost într-adevăr un om trist. De o politețe extremă și de o exemplară bună-creștere, el nu-și afișa tristețea și nu făcea paradă de ea; dar omul era de o tristețe adâncă, vizibilă, pe care nu și-o putea reprima și care aduna parcă o bună parte din melancolia lumii”, povestea Mihai Zamfir.

Cea mai mare dorință a lui George era să  scrie o carte de memorii. Deja îi stabilise și un titlu pentru care pusese foarte mult suflet. Cartea sa trebuia să se numească: „O viață de om cum n-ar mai fi fost”. Din păcate însă, nu a mai apucat. În 2001, George Munteanu s-a dus să studieze în lumea celor drepți.

Consiliul Local Bravicea a decis în anul 2003 să îi ofere titlul de cetățean de Onoare al satului Bravicea post-mortem, în semn de recunoștință pentru viața sa fără de cusur. De altfel, Biblioteca Publică din localitate poartă numele „George Munteanu”. România a avut mulți oameni valoroși care, din păcate, s-au pierdut în negura vremii.

Citeste si

• 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
• 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r

Notă redacție: Din respect pentru dumneavoastră, acest articol nu este însoțit de publicitate

Recomandări autor