Reclamă
Conceptul de eterna reîntoarcere, a unei recurențe care este lipsită de sfârșit, nu este un produs al culturii moderne. Eterna reîntoarcere există încă din Antichitate sub mai multe forme. Se referă la o teorie care pleacă de la premisa că existența se naște într-un ciclu etern, pe parcurs ce energia și materia se metamorfozează în timp. Stoicii aveau convingerea că Universul a fost supus mai multor transformări care erau asemănătoare cu cele regăsite în „roata timpului” hinduismului și budismului.
Astfel de idei de timp ciclic au căzut mai târziu din modă, mai ales în Occident, odată cu creșterea creștinismului. O excepție notabilă se găsește în lucrarea lui Friedrich Nietzsche (1844–1900), un gânditor german din secolul al XIX-lea, cunoscut pentru abordarea neconvențională a filosofiei. Una dintre cele mai faimoase idei ale lui Nietzsche este cea a recurenței eterne, care apare în penultima secțiune a cărții sale Știința voioasă.
Reclamă
Eterna reîntoarcere
Știința voioasă este una dintre cele mai personale lucrări ale lui Nietzsche, colectând nu numai reflecțiile sale filosofice, ci și o serie de poezii, aforisme și cântece. Nietzsche a raportat că acest gând i-a venit brusc într-o zi din august 1881, în timp ce făcea o plimbare de-a lungul unui lac din Elveția. După introducerea ideii la sfârșitul Știința voioasă, el a făcut-o unul dintre conceptele fundamentale ale următoarei sale lucrări, Așa grăit-a vorbit Zarathustra. Zarathustra, figura asemănătoare unui profet care proclamă învățăturile lui Nietzsche în acest volum, este la început reticentă să articuleze ideea, chiar și pentru sine. În cele din urmă, totuși, el proclamă că recurența eternă este un adevăr bucuros, care ar trebui să fie îmbrățișat de oricine trăiește viața la maximum.
În mod ciudat, recurența eternă nu figurează prea proeminent în niciuna dintre lucrările publicate de Nietzsche după Așa grăit-a vorbit Zarathustra. Cu toate acestea, există o secțiune dedicată ideii în The Will to Power, o colecție de note publicate de sora lui Nietzsche, Elizabeth în 1901. În pasaj, Nietzsche pare să distreze în mod serios posibilitatea că doctrina este literalmente adevărată. Cu toate acestea, este semnificativ faptul că filosoful nu insistă niciodată asupra adevărului literal al ideii în niciuna dintre celelalte scrieri ale sale publicate. Mai degrabă, el prezintă recurența eternă ca un fel de experiment de gândire, un test al atitudinii cuiva față de viață.
Filosofia lui Nietzsche
Filozofia lui Nietzsche se referă la întrebări despre libertate, acțiune și voință. Prezentând ideea de recurență eternă, el ne cere să nu luăm ideea drept adevăr, ci să ne întrebăm ce am face dacă ideea ar fi adevărată. El presupune că prima noastră reacție ar fi o disperare totală: condiția umană este tragică; viața conține multă suferință; gândul că trebuie să retrăim totul de nenumărate ori pare teribil.
Dar apoi își imaginează o altă reacție. Să presupunem că am putea saluta știrile, să le îmbrățișăm ca pe ceva ce ne dorim? Aceasta, spune Nietzsche, ar fi expresia supremă a unei atitudini care afirmă viața: să-ți dorești această viață, cu toată durerea, plictiseala și frustrarea ei, din nou și din nou. Acest gând se leagă de tema dominantă din Cartea a IV-a din Știința voioasă, care este importanța de a fi „da-spunător”, de a afirma viața și de a îmbrățișa amor fati (iubirea pentru soarta cuiva).
Acesta este și modul în care ideea este prezentată în Așa grăit-a Zarathustra. Capacitatea lui Zarathustra de a îmbrățișa recurența eternă este expresia supremă a iubirii sale pentru viață și a dorinței sale de a rămâne „credincios pământului”. Poate că acesta ar fi răspunsul „Übermnesch” sau „Overman” pe care Zarathustra îl anticipează ca un fel superior de ființă umană. Contrastul este aici cu religii precum creștinismul, care văd această lume ca fiind inferioară, această viață ca o simplă pregătire pentru o viață mai bună în paradis. Recurența eternă oferă astfel o noțiune de nemurire contrară celei propuse de creștinism.
Citeste si
- 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
- 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
