Reclamă
Donald Trump a luat o hotărâre care schimbă fundamental relațiile dintre SUA și Europa. După o discuție telefonică cu Vladimir Putin, președintele american a anunțat că va iniția negocieri de pace fără precondiții cu liderul de la Kremlin.
Secretarul apărării, Pete Hegseth, a confirmat direcția administrației Trump, declarând că europenii trebuie „să își preia controlul asupra securității convenționale pe continent.”
Reclamă
Această schimbare marchează o ruptură clară față de politicile americane din ultimele decenii. Intervențiile SUA în Europa au contribuit la victoria în două războaie mondiale și au garantat securitatea continentului în fața URSS. Acum, însă, Trump adoptă o poziție izolaționistă, similară cu doctrina începutului de secol XIX: „Avem un ocean între noi și Europa.”
Mesajul clar al lui Hegseth: Europa trebuie să se descurce singură
Administrația Trump pune presiune pe aliații europeni să își mărească semnificativ bugetele de apărare. Secretarul general al NATO a avertizat dur:
„Dacă nu vă creșteți bugetele de apărare, pregătiți-vă cursurile de limbă rusă sau mergeți în Noua Zeelandă.”
Hegseth a întărit această poziție, cerând ca statele europene să aloce minimum 5% din PIB pentru apărare.
„SUA nu vor mai tolera o relație dezechilibrată care încurajează dependența.”, a spus Hegseth, subliniind că Washingtonul va prioritiza rivalitatea cu China și protejarea propriilor granițe în detrimentul Europei.
Marco Rubio, noul secretar de stat, a criticat direct aliații europeni pentru că refuză să își majoreze cheltuielile militare:
„Când îi întrebăm pe oamenii ăștia de ce nu pot să plătească mai mult pentru securitatea națională, argumentul lor este că asta ar însemna să taie din programele bunăstării, din fondurile pentru ajutoare de șomaj și pensie și toate lucrurile astea. Asta e o alegere pe care o fac, dar de ce să plătim noi pentru asta?”
Nicholas Dungan, CEO al firmei de consultanță CogitoPraxis, a explicat această abordare ca pe o mutare radicală:
„Agenda lui Trump nu este despre securitatea europeană – este despre faptul că consideră că SUA nu ar trebui să plătească pentru securitatea europeană. Nu e o nouă eră a relațiilor transatlantice. Este o nouă eră a relațiilor globale care înlocuiește structurile instituționale ale vechii ordini internaționale liberale.”
Negocieri directe cu Putin: Viitorul Ucrainei, decis fără Kiev
Un alt semnal alarmant pentru Europa a fost decizia lui Trump de a negocia direct cu Vladimir Putin în privința războiului din Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a fost inclus în aceste discuții, ceea ce ridică îngrijorări că SUA ar putea ceda în fața cererilor Rusiei.
Trump a fost întrebat dacă Ucraina va fi tratată ca un partener egal în negocieri. Răspunsul său a fost evaziv: „E o întrebare interesantă.” După câteva momente de reflecție, a adăugat:
„Le-am spus că asta nu e un război în care ar fi trebuit să intre.”, o afirmație care se aliniază cu narativa Kremlinului, sugerând că vina pentru conflict aparține Kievului.
Hegseth a confirmat schimbarea de poziție a SUA, precizând că Washingtonul nu va insista pentru ca Ucraina să revină la granițele dinainte de 2014 și că nu va sprijini aderarea acesteia la NATO. De asemenea, orice forță de menținere a păcii va fi formată exclusiv din trupe europene și non-europene, fără implicarea SUA.
Miercuri a fost o zi favorabilă pentru Vladimir Putin. Prin schimbarea abordării americane, administrația Trump pare să ofere Rusiei oportunitatea de a-și păstra câștigurile teritoriale, consolidându-și astfel poziția în regiune.
România, expusă în fața noii realități geopolitice
În contextul schimbărilor radicale ale politicii externe americane, România și alte țări din Europa de Est devin vulnerabile. Vladimir Putin nu și-a ascuns ambiția de a redesena echilibrul de putere în regiune, iar deciziile administrației Trump par să-i ofere o oportunitate nesperată.
Serviciul de informații externe al Estoniei avertizează că Rusia nu a renunțat la obiectivul său de a împărți Europa în sfere de influență. Înainte de invazia Ucrainei, Moscova a cerut „garanții de securitate” de la SUA, care includeau retragerea trupelor și echipamentelor NATO din statele est-europene, inclusiv România. Această cerere rămâne în continuare pe agenda Kremlinului.
Sistemul antirachetă de la Deveselu, un punct strategic esențial al apărării NATO în regiune, a fost de nenumărate ori criticat de Putin, care l-a catalogat drept o amenințare directă la adresa Rusiei. Dacă SUA își retrag sprijinul militar activ din Europa, România și alte state din flancul estic vor fi nevoite să își reevalueze strategia de securitate.
Fără un angajament clar din partea SUA, Europa de Est se află într-o poziție delicată, iar viitorul securității regionale este mai incert ca niciodată.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Lovitură pentru milioane de români! Guvernul taie ajutorul de 1.400 de lei pentru facturi
- 3. Alertă financiară! Două zodii, în pericol de faliment până la finalul lunii
