Reclamă
Deficitul bugetar din Romania este mai mare decat se credea.
Eugen Rădulescu, directorul Direcției de stabilitate financiară la Banca Națională a României, a declarat că deficitul bugetar pare să fie mult mai mare în realitate decât a fost estimat inițial. Reprezentantul BNR a explicat că veniturile au fost supraestimate, iar cheltuielile au fost subestimate în bugetul care este în momentul de față în aplicare, ceea ce a dus la o situație deosebit de critică pentru economia românească.
Reclamă
Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, execuția bugetului general consolidat pe anul 2022 s-a încheiat cu un deficit de 81,01 miliarde de lei, respectiv 5,68% din Produsul Intern Brut, sub ținta de 5,74% din PIB stabilită la rectificarea din noiembrie 2022. Pentru acest an este prevăzut un deficit bugetar de 4,4% din PIB, însă această estimare se poate dovedi a fi prea optimistă, potrivit lui Rădulescu.
Programul Național de Redresare și Reziliență poate oferi o gură de oxigen
Eugen Rădulescu a afirmat că Programul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o oportunitate importantă pentru economia românească. Potrivit lui Rădulescu, aceste fonduri pot oferi o gură de oxigen pentru economie și pot ajuta la restabilirea echilibrelor macroeconomice care au suferit în ultima perioadă.
Există măsuri prevăzute în acest program care ar putea ajuta la reducerea deficitului bugetar și la restabilirea unui cadru macroeconomic stabil. Cu toate acestea, pentru ca aceste măsuri să fie eficiente, este nevoie de o voință politică puternică și de adoptarea unor măsuri impopulare, cum ar fi reducerea pensiilor speciale, conform lui Rădulescu.
Situația rămâne încă critică
Cu toate că Programul Național de Redresare și Reziliență poate oferi o oportunitate importantă pentru economia românească, situația rămâne încă critică, potrivit lui Rădulescu. Deficitul public reprezintă principala cauză a deficitului extern, iar situația nu a fost îmbunătățită de pandemie.
Deși există o serie de măsuri care ar putea ajuta la reducerea deficitului bugetar și la restabilirea echilibrelor macroeconomice, acestea nu sunt nici populare și nici ușor de adoptat. În acest context, este nevoie de o voință politică puternică pentru a adopta măsurile necesare și pentru a restabili sănătatea financiară a economiei românești.
Pentru a restabili echilibrele macroeconomice și pentru a reduce deficitul bugetar, este nevoie de adoptarea unor măsuri impopulare și de o voință politică puternică. Programul Național de Redresare și Reziliență poate oferi o oportunitate importantă pentru economia românească, dar este nevoie de o implementare eficientă și de o gestionare bună a fondurilor alocate.
Eugen Rădulescu are o vastă experiență în domeniul financiar-bancar, începând cariera în 1994 ca economist la BNR. Înainte de a fi numit în funcția de șef al departamentului de supraveghere prudențială, a ocupat poziții importante în BNR, inclusiv cea de director adjunct al Direcției Stabilitate Financiară și cea de șef al Departamentului de reglementare și monitorizare macroprudențială.
Citeste si
- 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
- 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r