Reclamă
Filmul „The Great Dictator”(1940) a lui Charlie Chaplin a fost interzis în Germania și în fiecare țară pe care a ocupat-o. Chaplin a fost avertizat că s-ar putea să fie interzis în Marea Britanie și SUA. Liniștea din Marea Britanie a ținut până în martie 1939, iar SUA a intrat în război în decembrie 1941, la un an după lansarea filmului. Atunci când Chaplin scria scenariul și filma, colegii de studio se temeau că niciun guvern nu va accepta filmul care îl batjocorește pe Hitler. În acest articol vom oferi detalii despre filmul „Dictatorul”.
„Am început să primesc mesaje alarmante de la Uniunea Artiștilor (United Artists). Mi s-a spus că voi avea probleme cu cenzura. Englezii erau foarte îngrijorați de promovarea imaginii anti-Hitler și se îndoiau că va putea fi difuzată în Marea Britanie. Biroul din New York mi-a trimis scrisori care mă implorau să nu fac filmul pentru că nu va fi difuzat în Anglia sau America”, declara Chaplin, în autobiografie, Potrivit BBC.
Reclamă
Psihologia dictatorului
Charlie Chaplin nu s-a lăsat descurajat de aceste mesaje. Știa că „Dictatorul” era un film care merită să fie făcut și a avut dreptate: filmul a fost un adevărat succes. La 80 de ani după lansare, viziunea artistică a lui Chaplin ne uimește și mai mult. El are o perspectivă exactă asupra psihologiei lui Hitler. Dramă dar și comedie, Dictatorul este o capodoperă a cinematografiei din toate timpurile.
Regizorul Costa-Gavras, decanul cinematografiei politice, a spus: „Chaplin a fost un vizionar pentru că a văzut viitorul. Liderii lumii nu au putut să-l vadă și au rămas de partea lui Hitler.” Chaplin nu l-a surprins doar pe Hitler, a capturat imaginea fiecărui dictator care îi calcă pe urme. „Dictatorul” a rezonat cu acea perioadă și continuă să fie actual. Dacă vrei să vezi portretul dictatorilor din secolul 21, îl vei vedea într-un film de acum 80 de ani.
Până la realizarea filmului, Chaplin și naziștii se disprețuiau reciproc. Un film de propagandă german l-a numit „unul dintre evreii străini care au venit în Germania”, chiar dacă nu era evreu. Presa americană l-a numit „Moise al secolului XX” pentru că a finanțat eliberarea a mii de evrei. Când a început să lucreze la film, era un om în misiune. Contemporanii săi, cum ar fi Laurel & Hardy (Stan și Bran), voiau să facă doar comedie pentru a câștiga bani. Însă Chaplin a fost foarte serios în mesajul pe care a vrut să-l transmită. Dictatorul nu a fost doar un film, a fost o necesitate. Filmul a fost acuzat că ar fi banalizat atrocitățile regimului nazist. C
„Dacă aș fi cunoscut ororile lagărelor de concentrare germane, nu aș fi putut face Dictatorul. Nu aș fi putut să îmi bat joc de nebunia criminală a naziștilor”, mai susținea Chaplin în autobiografie.
Nu numai că își bate joc de Hitler, dar ne arată cât de fragile sunt ego-urile tuturor liderilor mondiali. Atunci când a fost făcut filmul, Hitler se afla la apogeul puterii sale iar Chaplin credea că răutatea lui era un rezultat al imaturității.
Adolf Hitler și Leni Riefenstahl, pe platourile de filmare ale Triumfului Voinței, septembrie 1934
Potrivit biografului Jürgen Trimborn, filmul a fost inspirat în mare parte de o proiecție a documentarului „Triumph of the Will”(Triumful voinței) al lui Leni Riefenstahl, un film de propagandă nazistă. Chaplin a văzut proiecția la Muzeul de Artă Modernă din New York și a izbucnit în râs văzând acest spectacol ridicol, în timp ce spectatorii erau îngroziți. Această atitudine l-a făcut ajutat atunci când a fost sfătuit să abandoneze proiectul. „Eram hotărât să merg înainte, căci Hitler trebuia să fie făcut de râs.”
Citat – discursul lui Charlie Chaplin
„Îmi pare rău, dar nu vreau să fiu împărat, nu e treaba mea. Nu vreau să conduc sau să cuceresc, aş vrea, dimpotrivă, să-i ajut pe toţi dacă s-ar putea – evreu, arian, negru sau alb. Cu toţii vrem să ne ajutăm unii pe alţii, aşa e natura umană. Vrem să trăim din fericirea celorlalţi, nu din suferinţa lor. Nu vrem să ne urâm şi să ne dispreţuim. E loc pentru toţi în lumea asta, iar pământul e bogat şi darnic. Ne-am rătăcit pe drumul unei vieţi care poate fi liberă şi frumoasă. Lăcomia ne-a otrăvit sufletele, a închis lumea cu o baricadă de ură şi ne-a împins în sărăcie şi vărsare de sânge. Alergăm din ce în ce mai repede, dar ne-am închis în noi înşine. Maşinăria abundenţei ne-a lăsat în mizerie. Ştiinţa ne-a făcut cinici, inteligenţa – distanţi şi inumani.
Gândim prea mult şi simţim prea puţin. Mai mult decât tehnologie, avem nevoie de umanitate. Mai mult decât inteligenţă, avem nevoie de bunăvoinţă şi tandreţe. Fără acestea, viaţa devine potrivnică şi atunci totul e pierdut. Avioanele şi radioul ne-au adus mai aproape. Însăşi natura acestor invenţii ne cere să fim buni, să ne avem ca fraţii, să fim uniţi. Chiar în acest moment vocea mea este auzită de milioane de oameni din toată lumea, milioane de bărbaţi, femei şi copii deznădăjduiţi, victime ale unui sistem care chinuie şi subjugă oameni nevinovaţi. Celor care mă aud acum le spun să nu-şi piardă speranţa. Sărăcia care se abate acum asupra noastră e doar efectul trecător al lăcomiei, al amărăciunii oamenilor care se tem de progres.
Ura dintre oameni va dispărea, dictatorii vor muri, iar puterea pe care au luat-o de la oameni, va reveni oamenilor. Şi atâta timp cât oamenii vor muri în numele libertăţii, ea, libertatea nu va pieri. Soldaţi! Nu vă lăsaţi pe mâna brutelor, a celor care vă dispreţuiesc, care vă transformă în sclavi, care au pus stăpânire pe vieţile voastre, care vă spun ce să faceţi, ce să gândiţi şi ce să simţiţi! A celor care vă îndoctrinează şi care vă tratează ca pe nişte animale. Nu vă lăsaţi pradă acestor monştri, acestor oameni-roboţi cu minţi şi inimi mecanizate! Voi nu sunteţi roboţi, nici animale, ci oameni! Aveţi în inimi umanitate! Voi nu purtaţi ură celorlalţi. Doar cei neiubiţi şi inumani urăsc.
Soldaţi! Nu luptaţi pentru sclavie, ci pentru libertate! În versetul 17 din Evanghelia după Luca scrie: „Împărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru”, al tuturor oamenilor, nu al unui grup, nici al unuia singur! Oriunde ai fi, priveşte spre cer! Norii se risipesc, soarele răsare din nou. Am ieşit din întuneric la lumină. Ne aşteaptă o lume nouă mai bună, în care oamenii vor lăsa în urmă ura, lăcomia şi cruzimea. Priveşte spre cer, sufletul omului a prins aripi şi zboară în sfârşit spre curcubeu, către un viitor glorios. Un viitor al tău, al meu, al tuturor. Priveşte spre cer!”
Citeste si
- 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
- 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
