Reclamă
Mitul Electrei – Electra era fiica regelui micenian Agamemnon și a soției sale Clitemnestra, astfel, Electra era sora lui Oreste, Ifigenia și Hrisotemis. Tatăl ei este unul dintre grecii care participă la războiul troian. Electra, ca și în cazul tuturor fraților ei, născută înainte de evenimentele războiului troian.
Este considerată una dintre figurile feminine mitologice grecești centrale, portretizare a devotamentului extrem. Deși, chiar înainte de începerea luptelor la Troia, Electra a pierdut o soră, Ifigenia, despre care s-a spus că ar fi fost oferită de tatăl lor ca sacrificiu la Aulis, aceasta rămâne fidelă tatălui ei. Face parte din seria miturilor care poartă denumirea de Orestia. În lipsa de acasă a tatălui ei, mama Electrei și al lui Oreste (fratele bun al Electrei), Clitemnestra își găsește un iubit, pe Egist, fiul lui Tieste – ucis de tatăl lui Agamemnon. Uciderea și adulterul sunt parte a răzbunării față de trădarea lui Agamemnon. Care, pe lângă uciderea Ifigeniei se întoarce cu o concubină de la Troia, Cassandra. Electra intervine în acțiune după uciderea tatălui ei, ea nefiind acasă când s-a întors tatăl ei, dar s-a întors la scurt timp după aceea, doar pentru a afla că Agamemnon, și Cassandra, au fost uciși de mama Clitemnestra și de iubitul ei, Egist.
Reclamă
Pentru uciderea mamei sale, Oreste va fi urmărit de Erinii, deși o astfel de pedeapsă nu i-a fost dată Electrei. Cu toate acestea, s-a spus că atât Oreste, cât și Electra au fost condamnați la moarte de către poporul micenian pentru infracțiunea de matricid. Acum, Electra a căutat să apeleze la protecția unchiului ei, Menelau, dar atunci când acesta nu a venit, Electra a căutat un nou plan, care presupunea uciderea Elenei, deși acest plan nu s-a concretizat.
Electra se temea însă că și-ar fi pierdut din nou fratele, căci la Micene se auzise că Oreste fusese ucis la Tauris. Electra a călătorit la Delphi pentru a căuta îndrumări, dar acolo, i s-a spus în mod eronat că o femeie care stătea în apropiere era ucigașul fratelui ei. Astfel, Electra a preluat o armă, dar înainte să o poată răni pe femeie, Oreste a apărut, era foarte viu, iar femeia a fost revelată a fi sora ei, Ifigenia. Deci, în loc să-și piardă un frate, Electra a regăsit o soră.
Complexul în viziunea lui Jung
Carl Gustav Jung a explicat una dintre cele mai cunoscute teorii despre dezvoltarea psihosexuală a fetelor: complexul Electra. Psihologul elvețian s-a inspirat din istoria și simbolismul mitului grec al lui Electra. Complexul, definit de C. G. Jung, este o structură a psihicului care adună elemente similare. Fiecare complex este unit de aceeași emoție și fiecare complex este unit și organizat de un nucleu reciproc de sens. Adică, complexul organizează experiență, percepție și afectează în jurul unei teme centrale constante.
O modalitate este respectarea tiparelor de comportament stereotip. Bineînțeles, omenirea a făcut observații despre tiparele de comportament pentru nenumărate generații și este posibil să-l credităm pe Jung pentru metodologia sa în această privință, care a fost de anvergură. El a considerat reflecțiile omului asupra modelelor de comportament din alte epoci și din alte culturi.
Poate fi util pentru înțelegerea teoriei complexului lui Jung, să ne uităm mai întâi la înaintașii direcți ai teoriei lui Jung și apoi să folosim mitologia folosită de Jung. El a fost de acord cu argumentul de bază al lui Pierre Janet potrivit căruia o persoană trăiește emoții care-și copleșesc capacitatea de a lua măsuri adecvate, memoria acestei experiențe traumatice este despărțită și există disociere. Opinia lui Janet despre disociere era că era inerent patologic.
Manifestarea complexului Electrei
Spre deosebire de Janet, Jung a văzut disocierea psihicului ca un fenomen fundamental normal și universal. Jung era conștient de consecințele psihologice potențial dezastruoase ale disocierii extreme, dar considera că disocierea este fundamentală pentru funcționarea psihicului. În această perspectivă, Jung anticipează studiul modern al tulburărilor disociative, considerând disociabilitatea ca un continuum care se extinde de la stările normale la cele grave anormale.
- Fata dezvoltă o dorință puternică pentru tatăl ei. Una care se transferă la alți bărbați din viața ei. Dorind ca ei să joace un rol de tată. Pe măsură ce îmbătrânește, caută potențiali parteneri care întrunesc asemănări cu tatăl ei. Acest factor este explicat prin atașamentul regăsit la Electra pentru Agamemnon, cel care întruchipa idealul bărbatului pentru ea;
- Manifestă un stres continuu. Este mereu în concurență cu mama ei. Observă cât timp petrece tatăl cu mama ei, cât de deosebită este legătura celor doi. Iar asta crește dorința de a avea pentru sine toată atenția tatălui
- Fata manifestă un sentiment de gelozie fașă de mama ei. Pentru că ea reprezintă o concurență. Este femeia care monopolizează obiectul dorinței sale. Neputința ei de a obține în totalitate iubirea tatălui este constant geloasă față de mama ei.
Acest complex datează de la originile psihanalizei, dar, în prezent, din punct de vedere clinic, nu este considerat la fel de important ca în zorii acestei discipline. În ciuda acestui fapt, este o parte a acelei științe revoluționare care a fost psihanaliza. Subliniază importanța sexualității copilăriei și, mai important, consecințele legăturilor emoționale care apar în primii ani de viață.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
