Reclamă
Elevii din România sunt printre primii din Europa atunci când vine vorba despre consumul exagerat de alcool. Școlarii au depășit media generală europeană la consumul de băuturi alcoolice, iar vârstele la care aceștia dau sucul pe bere sunt îngrijorătoare. Mai mult, pe lângă consumul de alcool, elevii sunt și printre primii la tutun, droguri și alte substanțe halucinogene de mare risc.
Din păcate, în România, cartea a ajuns plictisească, cursurile să fie organizate doar pentru prezență, iar școala în sine să fie doar un loc de întâlnire pentru elevi, un loc pentru care să ai de ce pleca de acasă. Ne dăm seama de acest lucru din raportările legate de consumul de tutun, droguri și alcool în rândul elevilor care, în loc să fie olimpici, au ajuns analfabeți funcționali. Mai exact, potrivit unor studii din 2020 ale Coaliției pentru Dezvoltarea României, 42% dintre copii sunt analfabeți funcționali.
Reclamă
România…încotro?
În acest context, reprezentanții Federației Neguvernamentale Antidrog se declară extrem de dezamăgiți de nepăsarea autorităților responsabile cu politicile naționale și locale de prevenire a consumului de droguri, alcool și tutun.
Astfel că, Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția Națională Antidrog, autoritățile administrației publice centrale și locale sunt cele care au responsabilitatea permanentă de a interveni în sprijinul direct al programelor strategice de informare asupra riscurilor la care se expun copiii care au astfel de vicii. Drogurile, alcoolul și tutunul nu au culoare politică, motiv pentru care Guvernul, indiferent care ar fi el, trebuie să se implice mai mult în protejarea copiilor.
Ultimele statistici realizate prin Studiul ESPAD 2020 (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) în rândul elevilor de 16 ani, ne prezintă faptul că România înregistrează procente peste media europeană la debutul precoce (13 ani) în consumul de substanțe (alcool, droguri, tutun).
Conform statisticilor, țara noastră trece aproape de două ori media europeană la consumul zilnic de tutun – 5 % dintre elevii romani, comparativ cu 2,9 media europeană. Românii depășesc media generală la consumul de alcool, mai ales că este notat un procent de 82 % dintre elevii din România, comparativ cu 79 % media europeană.
Mai mult, potrivit statisticilor, 7 % dintre elevi recunosc că s-au intoxicat cu alcool față de 6,7 % media europeană. Consumul de medicamente calmante în scopul de a se droga este de 9,4 % față de media europeană de 4 %.
Studiul ESPAD a măsurat o serie de comportamente periculoase – jocurile de noroc, jocuri online și jocuri vicioase de pe rețelele online de socializare. Nu mai puțin de 20 % dintre elevii de 16 ani din România au pariat excesiv în ultimul an, comparativ cu 15 % media europeană. Din nou, România este pe „podium”, însă nu pe podiumul care trebuie.
Mai bine de jumătate dintre elevii de 16 ani din România, petrec peste 4-5 ore într-o zi de școală, iar apoi pe rețelele de socializare, la jocuri, pe aplicații și alte activități deloc benefice. Acesta este principalul motiv pentru care uită să socializeze, să iasă din casă și să adopte un comportament adecvat vârstei lor. Așa apare tendința către vicii, către depresie și anxietate și inclusiv către analfabetism. În acest context, Gigel Lazăr, președintele Asociației Nonguvernamentale Antidrog din România a transmis o concluzie oficială referitoare la raportul prezentat.
„Indiferența și ignorarea fenomenului din partea autorităților publice centrale – Guvern, ministere precum și din partea autorităților publice locale din ultimii 10 ani, a dus la această situație pe care impardonabil nu și-o asumă. Lipsa programelor alternative la consum, prevenirea consumului în rândul populației școlare prin programe permanentizate, lipsa resurselor financiare, logistica și programe de secol XXI, resursa umană insuficientă sunt motivele dezastrului în materie de politici naționale și locale de prevenire a consumului de droguri, alcool și tutun. România în contextul dat, încă nu are Strategia Națională Antidrog 2021-2025, Planul de Acțiune 2021-2025, Programul de Interes Național, Planul Național adoptate prin H.G. Trendul în România este de creștere a prevalențelor și singura preocupare a autorităților este de a interpreta studiile în sens pozitiv, evidențiind doar aspectele pozitive din Rapoartele europene ceea ce nu poate duce decât la creșteri ale prevalențelor”, este mesajul transmis de Gigel Lazăr.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
Recomandări autor
- Elisaveta Săvoiu. Eroina din Argeș cunoscută ca „Vitoria Lipan”. A plecat la război, în căutarea ostașului pierdut
- 24 februarie – 24 martie: radiografia lunii I de război. Ce nu s-a văzut în aceste zile de conflict
- Un suflet de copil stă în mâinile noastre. Împreună pentru Sasha putem fi îngeri păzitori
- Marin Sorescu – de la „Singur între poeți”, la un scriitor prodigios, renumit la nivel internațional
- Când jurnalismul își cere tributul, viața e doar o clepsidră de clipiri