Este sau nu Anna Anderson prințesa Anastasia a Rusiei? – Monden
Home > Cultură > Istorie > Este sau nu Anna Anderson prințesa Anastasia a Rusiei?

Reclamă

Istorie

Este sau nu Anna Anderson prințesa Anastasia a Rusiei?

Este sau nu Anna Anderson prințesa Anastasia a Rusiei?

Reclamă

Anna Anderson este în mijlocului celui mai mare mister al secolului XX. Dacă este sau nu prințesa Anastasia nu se știe cu exactitate nici după mai bine de 100 de ani de la evenimente. În timp ce unii susțin că Anna este într-adevăr fiica ultimului țar al Rusiei, alții consideră că femeia nu este decât o impostoare. Țarul Nicolae al II-lea a fost executat alături de întreaga sa familie de către un pluton bolșevic, însă fiica cea mică, Anastasia, se pare că a scăpat cumva. Rămășițele sale sunt singurele care nu au fost găsite în subsolul unde familia țarului și-a găsit sfârșitu. Acest detaliu a făcut multe femei să se dea drept prințesa Anastasia, însă doar Anna Anderson a reușit să fie cea mai credibilă, fiind susținută de apropiați ai familiei Romanov.

O tentativă de suicid îți poate schimba viața radical

Anna Anderson nu a avut acest nume la venirea sa pe lume. Franziska Schanzkowska a fost numele ei real și s-a născut pe 16 decembrie 1896, în Polonia. Foarte multe detalii nu se cunosc despre copilăria sau tinerețea sa și nici despre școlile absolvite. Totuși există câteva informații care ne pot ajuta să ne facem o imagine de ansamblu a ceea ce a fost ea. De la o vârstă destul de fragedă s-a angajat într-o fabrică, ceea ce ne arată că nu a aparținut unei familii înstărite. În 1920, fabrica la care tânăra lucra a explodat, iar ideea de a rămâne fără loc de muncă a fost greu de acceptat. Nu știm dacă mai existau și alte motive, însă Anna a încercat să își pună capăt zilelor imediat după tragedia de la fabrică.

Reclamă

În timp ce protagonista poveștii nostre își ducea traiul de zi cu zi, în Rusia lucrurile deveneau extrem de crude. Dinastia Romanov s-a prăbușit după mai bine de trei secole de domnie. Pe 17 iulie 1918, țarul Nicolae al II-lea și familia acestuia au fost săltați de comuniști și duși într-un subsol din Ekaterinburg. Aici s-a produs execuția lor, iar imediat după ce au fost omorâți trupurile fără viață au fost îngropate într-o pădure din apropiere. La scurt timp după aceste evenimente tragice, un zvon a început să circule cu privire la familia țarului. Se pare că rămășițele celei mai mici fiice nu au fost găsite, așa că s-a presupus că Anastasia a scăpat cumva de execuție.

Doi ani mai târziu, în Berlin, are loc o tentativă de suicid. O tânără este văzută de poliție în timp ce se apleacă peste un pod și sare în râu. Ofițerii au acționat imediat și au scos femeia din Canalul Landwehr, salvând-o de la moarte. Asupra tinerei nu au fost găsite acte de identitate, iar ea nu era dispusă de niciun fel să comunice. Văzând că nu pot afla nimic despre numele sau adresa ei, poliția a decis să o interneze într-un spital de boli mintale, unde a petrecut aproximativ doi ani. În tot acest timp ea a rămas tăcută, rare fiind momentele în care cineva reușea să poarte un dialog cu tânăra. Pacientei i-a fost atribuit numele de Anna Anderson și era considerată o persoană retrasă, antisocială.

Există asemănări între Anna Anderson și prințesa Anastasia

Pacienta avea pe corp mai multe cicatrici, însă nimeni nu știa de unde provin acestea. Un alt detaliu care le-a ridicat semne de întrebare celorlalți pacienți a fost accentul ciudat cu care tânăra vorbea, un amestec între germană și rusă. În ciuda faptului că ea comunica extrem de rar, a reușit să se apropie de câteva persoane internate în spital. Prima care a făcut legătura între fata fără identitate și familia Romanov a fost Clara Peuthert, una dintre pacientele de la azil, care i-a spus în repetate rânduri că seamănă cu prințesa Anastasia. Odată lansat acest zvon, mai mulți pacienți au început să se întrebe dacă nu cumva era adevărat. Ei puneau totul pe asemănare dintre cele două tinere, dar și pe înălțimea lor, ambele fiind mici de statură.

În timp ce la spital povestea începea să prindă contur, presa din Europa scria despre familia Romanov și despre lipsa rămășițelor prințesei Anastasia. Zvonurile cum că Anna Anderson ar fi fiica țarului au părăsit zidurile spitalului, iar curând tânăra a început să fie vizitată de foști prieteni și servitori ai nobilei familii. Povestea începe să ia amploare, mai ales atunci când mulți dintre vizitatori confirmau asemănările dintre cele două tinere. Nu toți cei care o vizitau pe Anna confirmau că ea ar fi prințesa, iar printre cei mai revoltați de această asociere a fost ducesa Olga, sora țarului Nicolae. Împinsă de curiozitate, a mers să o vadă pe cea care ar putea să îi fie nepoată. Aceasta susține că a văzut doar o străină, tânăra fiind complet diferită față de nepoata sa. Anna avea gura mai mare în comparație cu prințesa Anastasia, iar trăsăturile faciale erau diferite.

După doi ani petrecuți în spitalul de boli mintale, Anna Anderson este externată. Alături de ea au fost multe persoane care o considerau prințesa Anastasia, chiar dacă cele mai apropiate cunoștințe ale țarinei au susținut că nu există asemănări între cele două. Printre susținătorii ei se aflau persoane influente, așa că Anna a primit o cameră în casa din Berlin a baronului Arthur von Kleist.

Este Anna Anderson fiica țarului Nicolae al II-lea?

Presa din acea vreme era captivată de povestea femeii necunoscute, care a ajuns să fi recunoscută de multă lume drept prințesa Anastasia. Anna susținea că este fiica țarului rus, însă de fiecare dată când era întrebată de trecutul ei, devenea recalcitrantă. Acest comportament nu se manifesta doar cu persoanele străine, ci și cu cei care îi erau alături. Tânăra oferea răspunsuri pe lângă subiect atunci când era întrebată despre identitatea ei, ori avea crize de plâns. Nimeni nu putea justifica acest comportament, însă susținătorii ei o scuzau crezând că nu a trecut peste trauma suferită în urmă cu mai mulți ani.

Inspectorul Franz Grunberg a fost unul dintre cei care au investigat cazul familiei Romanov și asemănarea dintre Anna și Anastasia. Acesta a găsit o metodă unică de a descoperi adevărul. A contactat-o pe prințesa Irene a Prusiei, mătușa Anastasiei, și a pus la cale un plan pentru a le pune pe cele două față în față. Irene a fost de la început reticentă cu privire la acest plan, susținând că nepoata sa a murit alături de familie în timpul execuției. Totuși inspectorul a reușit să o convingă să cineze cu necunoscuta, însă a rugat-o să nu își dezvăluie identitatea pentru a vedea dacă Anna o recunoaște. Cele două s-au întâlnit acasă la inspector și au luat cina împreună, însă presupusa Anastasia nu și-a recunoscut mătușa. Atunci când au început să îi fie puse întrebări legate de trecut, Anna Anderson a fost extrem de deranjată și a plecat.

Eroina noastă a călătorit mult în toți acești ani, locuind la diverși susținători. Marea majoritate dintre aceștia erau de viță nobilă, așa că Anna a stat în castele și case regale o bună perioadă de timp. În anul 1927 îl cunoște pe cel mai mare susținător al său, Gleb Botkin, fiul unui medic care a murit alături de familia Romanov. Cei doi erau convinși că tânăra este țarina Anastasia, așa că au decis să angajeze și un avocat pentru ca aceasta să poată obțină o parte din bunurile țarului Nicolae. Botkin a fost cel care a decis să pornească un proces. L-a angajat pe avocatul Edward Fallows și i-a cerut să demonstreze tuturor că Anna era de fapt Anastasia.

O instanță judecătorească a decis: Anna nu este decât o simplă muncitoare în fabrică

Botkin era convins că poate face lumină în acest caz, iar lucrurile să fie de partea lui, însă adevărul iese la iveală. Procesul a fost unul lung și extrem de greu, însă un ziar din Berlin a reușit să facă lumină. Jurnaliștii au făcut o anchetă în anul 1927, prin care au demonstrat că Anna Anderson este de fapt Franziska Schanzkowska, o poloneză care a lucrat la o fabrică din Berlin. Femeia a fost prezentă în fabrică atunci când acesta a explodat și a suferit mai multe răni, cicatrici vizibile pe trupul Annei. După acest eveniment, familia a dat-o dispărută, iar datele corespund cu cele în care o femeie necunoscută s-a aruncat de pe pod.

Informațiile obținute de jurnaliști au fost confirmate de un anume Felix, care susține că femeia necunoscută este sora sa, care a dispărut de acasă în urmă cu mai mulți ani. Pusă față în față cu fratele ei, Anna a negat totul și a declarat în fața anchetatorilor că ea este prințesa Anastasia, fiica țarului Nicolae al II-lea. Judecătorii nu au ținut cont de declarațiile femeii, ci s-au axat pe dovezile aduse în acest caz. Ei au decis că Anna Anderson nu este prințesa Anastasia, ci doar o femeie cu probleme mentale.

Acest eșec a făcut-o pe eroina noastră să părăsească Germania și să plece în SUA, unde s-a căsătorit cu Jack Manhan, un profesor de istorie cu 20 de ani mai tânăr decât Anne. Căsătoria celor doi s-a oficializat pe 23 decembrie 1968, iar proaspătul soț se recomanda drept ginerele țarului și adesea spunea că este „Marele Duce în așteptare”. El a plătit pentru această căsătorie o sumă de bani frumușică lui Botkin, crezând că legătura îl va introduce în cele mai înalte și selecte cercuri ale țarului Nicolae al II-lea. Din păcate, lucrurile nu au stat așa cum s-a așteptat el, iar traiul său nu a fost deloc unul de lux, ci din contră. Cei doi soți dormeau în camere separate și într-o mizerie greu de descris. Nu erau săraci, însă în casa lor și-au găsit adăpost un număr mare de căini și pisici.

Ultimii ani din viața Annei Anderson

Viața haotică pe care o ducea a făcut-o să aibă o serie de probleme de sănătate, ajungând în cele din urmă pe masa de operație. În 1979, Anna Anderson a ajuns la spital cu o obstrucție intestinală, iar o parte din intestin a trebuit îndepărtată. În timpul acestei operații, doctorul Richard Shrum a prelevat o monstră de ADN pentru a demonstra în mod oficial și incontestabil faptul că Anna nu este prințesa Anastasia. Pentru că nu mai erau în viață membri ai familiei țarului, s-a folosit ADN de la prințul Phillip, soțul Reginei Elisabeta. Mama acestuia era rudă cu soția lui Nicolae al II-lea, însă cele două ADN-uri nu s-au potrivit.

În 1983, Anna Anderson a fost din nou internată din cauza unor probleme de sănătate, însă nici pe partea mentală nu stătea deloc bine. Soțul ei, Jack, nu a acceptat să stea departe de ea, așa că a decis să o răpească din spital și timp de trei zile a plimbat-o în jurul Virginiei. Cei doi au fost dai dispăruți, însă poliția i-a găsit destul de repede și au dus-o pe Anna din nou la spital pentru a primi îngrijiri medicale. La începutul anului următor a suferit un accident cerebral. Pe 12 februarie 1984 a murit de pneumonie. Trupul fără viață a fost incinerat în aceeași zi, iar cenușa a fost îngropată, patru luni mai târziu, în curtea bisericii de la Castelul Seeon.

Legat de prințesa Anastasia, rămășițele acesteia au fost găsite după șapte ani de la moartea Annei Anderson. Cinci cadavre aparținând familiei Romanov au fost descoperite într-o groapă comună din pădurea de lângă Ekaterinburg, lipsă fiind cel al Anastasiei și a fratelui ei, Alexei. Mai târziu, alte două schelete au fost descoperite în aceeași pădure, iar cercetătorii susțin că este vorba despre cei doi copii ai țarului.

Citeste si