Reclamă
Basarabia e România, iar oamenii din spațiul cultural nu uită acest lucru. Astfel, o expoziție stradală, dedicată aniversării a 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România a fost vernisată la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, transmite Moldpres. La eveniment au fost prezenți atât iubitori de cultură din România, cât și din Republica Moldova.
De altfel, la mult așteptatul eveniment au participat ambasadorul României, Daniel Ioniță, secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu, profesorul universitar Anatol Petrencu și mulți alți oameni de cultură. Vernisajul a fost ținut în aer liber, într-un decor de poveste.
Reclamă
În acest sens, Directorul Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, Petru Vicol, a făcut primele declarații. Acesta a transmis că expoziția este o carte de istorie și cuprinde planșe care prezintă cele mai importante date istorice, documente și informații despre personalitățile de pe ambele maluri ale Prutului, care au contribuit la Unirea Basarabiei cu România. Scopul evenimentului este de a rememora zilele marcante în care s-a scris istorie, dar și de a întipări importanța acestor momente istorice în sufletul tinerei generații care vine din urmă și pare să nu își mai știe originile.
„Iniţial, ne-am dorit să organizăm cu ocazia acestui eveniment în curtea muzeului un târg al Unirii, la care urmau să participe meşteri populari şi artişti din R. Moldova şi România, dar planurile noastre s-au schimbat din cauza războiului din Ucraina”, a conchis Petru Vicol.
Conform lui Petru Vicol, vizitatorii au șansa să cunoască mai multe informații legate de constituirea Sfatului Țării. Este vorba despre momentul istoric în care Sfatul, întrunit în ședință solemnă la Chișinău, a votat la 27 martie/9 aprilie 1918, unirea provinciei românești Basarabia cu România:
„Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”, se arată în Declaraţia de Unire semnată de preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ şi de secretarul Ion Buzdugan („Istoria României în date”, Bucureşti, Editura Enciclopedică 2003).
În declarațiile sale, ambasadorul României în R. Moldova, Daniel Ioniţă, a mai transmis că Unirea Basarabiei cu România de la 27 martie 1918 este o sărbătoare deosebit de importantă pe ambele maluri ale Prutului, care a pus începutul revenirii la matcă a provinciilor românești și că de acest lucru ar trebui să se țină cont veacuri la rând.
De altfel, profesorul universitar Anatol Petrencu a fost cel care a transmis că cei 22 de ani au fost benefici pentru dezvoltarea economică, socială și culturală a Basarabiei, fapt ce le-a dat oamenilor șansa de a evolua în timp.
„Au fost deschise licee, au fost construite drumuri, diverse clădiri, şi tot atunci am avut un spor natural al populaţiei”, a remarcat Anatol Petrencu.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
Recomandări autor
- Elisaveta Săvoiu. Eroina din Argeș cunoscută ca „Vitoria Lipan”. A plecat la război, în căutarea ostașului pierdut
- 24 februarie – 24 martie: radiografia lunii I de război. Ce nu s-a văzut în aceste zile de conflict
- Un suflet de copil stă în mâinile noastre. Împreună pentru Sasha putem fi îngeri păzitori
- Marin Sorescu – de la „Singur între poeți”, la un scriitor prodigios, renumit la nivel internațional
- Când jurnalismul își cere tributul, viața e doar o clepsidră de clipiri