Fondatorul Partidului Fascist Național – Benito Mussolini

Ca dictator al Italiei, in perioada 1922 – 1943, Benito Mussolini a aplicat o filosofie politică originală, pe care a numit-o fascism si care presupunea subordonarea tuturor aspectelor vieții personale si naționale unei guvernări totalitare. Dictatura lui a provocat suferință fără margini si a îngenuncheat Italia.

Benito Amilcare Andrea Mussolini s-a născut la 23 iulie 1883 in Dovia di Predappio, Italia. Mama lui era învățătoare, iar tatăl, de orientare socialista, era fierar. De mic, Mussolini si-a demonstrat temperamentul de necontrolat, fiind exmatriculat de doua ori, pentru ca își atacase colegii cu un briceag. A ajuns învățător si a predat in localitatea natala, apoi, in anul 1902, a plecat in Elveția pentru a scăpa de armata.

Socialist convins, a citit mult, și-a format propria filosofie politica și a expus-o public de cate ori a avut ocazia. Din cauza opiniilor lui radicale a fost expulzat din Elveția, apoi din Austria, unde a lucrat ca jurnalist si sindicalist pana in anul 1909. Întors acasă, Mussolini a fost închis pentru incitare la grevă, fapt care i-a consolidat renumele de socialist de frunte al Italiei.

De la „Lupta de clasă” la politica oportunistă

Mussolini si-a scos propriul ziar, Lupta de clasă, care a avut un succes atât de mare, încât i-a fost oferit un post de redactor-șef al ziarului Avanti!, când avea doar 29 de ani. Urmând linia partidului, s-a opus naționalismului, imperialismului si utilizării forței armate si s-a declarat împotriva intrării Italiei in Primul Război Mondial (pana când s-a răzgândit).

Convins ca războiul va duce la revoluția dorita, Mussolini a îndemnat Italia sa intervină cat mai repede, apoi, a trebuit sa-si dea demisia de la ziar si a fost exclus din Partidul Socialist. Dându-se de partea burgheziei italiene, a găsit un editor pro război (Manlio Morgagni), cu ajutorul căruia au înființat ziarul Il Popolo d’Italia (In traducere, Poporul Italiei), la care a ocupat funcția de redactor-șef. In paginile noului ziar, și-a manifestat fără rezerve atașamentul la militarismul naționalist la care aderase de curând, ca purtător de cuvânt al clasei de mijloc, susținând un nou program politic si punând bazele propriei mișcări politice, Fasciștii Autonomi.

Când Italia a intrat in război, Mussolini s-a înrolat in armata si a plecat pe front, dar, in anul 1917, a fost trimis acasă in urma unei răni pe care o căpătase in timpul instrucției de pe front. Revenit la politica, a fondat alte doua partide (fără succes) si a pierdut alegerile din 1919, continuând sa fie însa popular. In 1921, a fost ales in parlament si a devenit conducătorul Partidului Fascist Național, partid ce avea peste 250.000 de membri.

Cu sprijinul unei grupări influente din Italia, inclusiv cu cel al bisericii si armatei, interesate de întoarcerea tarii la lege si ordine, Mussolini a preluat puterea in 1922

Regimul totalitar

Perioada care a urmat a fost marcata de represiuni si vărsare de sânge, Mussolini călcând in picioare constituția, suprimând drepturile cetățenești, zdrobind opoziția si subjugând clasa muncitoare. La începutul anilor 1930, cei care dețineau puterea economica beneficiau de regimul sau totalitar: corupția era prezenta la toate nivelurile guvernării, clasa de mijloc era tot mai nemulțumită, iar casa muncitoare trăia la nivelul subzistentei.

In anul 1935, a început sa își pună in practica ambițiile imperialiste, invadând Etiopia, apoi Albania, iar in 1936, trupele italiene au intrat in Războiul Civil din Spania de partea lui Francisco Franco, Italia plătind preturi enorme in schimbul unor beneficii minime.

Ultimii ani

Evitat de Franța si de Marea Britanie, foști aliați ai Italiei, Mussolini a încheiat o alianța si mai strânsa cu Germania lui Hitler, iar in anul 1940, când a devenit clar ca Franța va ceda in fata Germaniei, Italia a intrat in cel de-al Doilea Război Mondial. Prost echipata si organizata, armata a suferit înfrângeri pe toate fronturile, in momentul in care trupele aliate au debarcat in Sicilia (in 1943), Marele Consiliu Fascist al lui Mussolini a hotărât sa încheie pacea cu aliații.

Membrii consiliului au votat pentru revenirea la putere a regelui Victor Emmanuel al III-lea, care a dispus ca Mussolini sa fie arestat, dar un comando german l-a scos din închisoare si Hitler l-a pus in fruntea unui guvern-marioneta din nordul Italiei. In aprilie 1945, in timp ce partizanii italieni si trupele aliate înaintau spre nord, Mussolini a încercat sa fuga in Elveția, însa a fost prins de partizani si executat rapid. Cadavrul lui a fost dus la Milano si atârnat cu capul in jos într-o piața publica (Plaza Loreto), alături de Clara Petacci, Nicola Bombacci, Alessandro Pavolini si Achille Starace)

Dictatura lui a durat peste 20 de ani si a transformat Italia dintr-o societate semifeudala neguvernabila, într-un stat modern, dar cu preturi uriașe in ceea ce privește suferințele umane, libertățile democratice si mândria naționala.

După moartea lui Mussolini, cadavrul lui a fost înmormântat in Cimitirul Musco din Milano, dar, câteva luni mai târziu, rămășitele lui au fost depuse într-un cufăr mic de către un grup de fasciști loiali si ascuns mai întâi într-un schit, apoi într-o mânăstire din Pavia. Ulterior, șeful politiei din localitate l-a confiscat si l-a ascuns. In 1957, rămășitele lui Mussolini au fost in sfârșit îngropate in orașul lui natal, Predappio.

Citeste si

• 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
• 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r

Notă redacție: Din respect pentru dumneavoastră, acest articol nu este însoțit de publicitate

Recomandări autor