Reclamă
Glanda pineală, numită epifiză sau „al treilea ochi”, este un organ endocrin mic, în formă de con de pin. Este situată în craniul vertebratelor și secretă melatonină, hormon înrudit cu serotonina, cu niveluri mai mari în absența luminii. În acest articol, voi oferi detalii despre glanda pineală sau „sediul sufletului”, așa cum a numit-o Descartes.
Rolul glandei pineale
Glanda pineală este sensibilă la cantitățile de lumină care pătrund în organismul vertebratelor, prin piele sau prin retină. Joacă un rol important în reglarea ritmului circadian, în dezvoltarea sexuală și în reproducere. Ritmul circadian este ciclul proceselor biochimice și fiziologice, prezent la toate organismele. Importanța și rolul epifizei nu au fost înțelese în totalitate, fapt care a dus la diverse teorii metafizice. Filozoful Rene Descartes (1596-1650) a numit-o „sediul sufletului” iar alții o asociază cu intuiția sau viziunea spirituală.
Reclamă
Glanda pineală are dimensiunea unui bob de mazăre la oamenii adulți. Este atașată de al treilea ventricul al creierului și face parte din epitalamus, segmentul posterior al diencefalului (diviziune a creierului anterior). La oameni, este situată adânc în creier iar la majoritatea vertebratelor se află chiar sub craniu. Se poate observa în radiografia craniului și este de obicei calcifiată. Calcifiat înseamnă întărit din pricina depunerii calciului.
Epifiza este formată în principal din pinealocite, dar au fost identificate și alte tipuri de celule: interstițiale, perivasculare, celule care seamănă cu neuronii peptidergici și neuroni pineali. Glanda pineală este bogat vascularizată, având multe capilare (cele mai mici vase de sânge ale sistemului circulator). Schimbul de substanțe dintre sânge și țesuturi se realizează prin vasele capilare. La om, glanda pineală conține o cantitate de material nisipos, care variază și este numit nisip cerebral. Este compus din carbonat de calciu, fosfat de calciu, fosfat de amoniu și fosfat de magneziu.
Inițial, se credea că glanda pineală este o reminiscență a unui organ mai mare. În 1960, Lerner și Takahashi au descoperit că glanda pineală produce melatonina sau hormonul somnului. Întunericul stimulează sinteza melatoninei iar lumina oprește sinteza. Melatonina reglează ritmul somn-veghe iar glanda pineală joacă un rol important în dezvoltarea omului. În cazul copiilor, nivelurile prea mari de melatonină pot inhiba dezvoltarea sexuală. Uneori, tumorile pineale au fost asociate cu pubertatea precoce. Pe măsură ce îmbătrânim, producția de melatonină scade iar glanda pineală începe să se calcifieze.
Cercetări
La șobolani, îndepărtarea glandei pineale duce la hipertrofia hipofizei anterioare, a ovarelor și a glandelor suprarenale. Cercetările arată că glanda pineală inhibă secreția hormonului foliculostimulant (FSH) și a hormonului luteinizant (LH), hormoni importanți în reproducere. În cazul hamsterilor, glanda pineală reglează reproducerea. S-a constat că sunt mai puțin activi în timpul iernii, când nopțile sunt mai lungi și este secretată mai multă melatonină, spre deosebire de primăvară – când este mai multă lumină.
Așadar, glanda pineală reglează ritmul circadian și funcționează ca un ceas biologic care se ocupă de reproducere. În cazul vertebratelor inferioare, glanda pineală se află direct sub craniu, pe suprafața creierului. Conține structuri care seamănă foarte mult cu celulele fotoreceptoare ale ochiului care transformă lumina în impuls nervos. Biologii evoluționiști consideră că evoluția glandei pineale poate fi urmărită până la proto-ochi, care a evoluat în timpul Epocii Cambriene, acum aproximativ 500 de milioane de ani.
Sediul sufletului
Glanda pineală este ultima glandă endocrină căreia i s-a descoperit rolul, fapt care o învăluie în mister. De-a lungul timpului, au apărut mituri, superstiții și teorii metafizice despre această glandă. Rene Descartes, filozof și matematician francez din secolul XVII, a numit-o „sediul sufletului” și locul în care se formează toate gândurile omului. Pasionat de anatomie și fiziologie, Descartes discută despre glanda pineală în cărțile „Tratat despre lume” și „Patimile sufletului”.
Dr. Rick Strassman este autorul cărții “DMT: molecula spiritului”, un studiu asupra glandei pineale. Acesta a descoperit că glanda pineală produce o substanță chimică numită DMT, care induce experiențe mistice. În multe culturi, glanda pineală este numită “al treilea ochi”. Simboluri ale glandei pineale apar în arta egipteană, romană, greacă, babiloniană și mexicană. Din punct de vedere etimologic, “pinea” provine din limba latină și înseamnă “con de pin”, simbol care a fost folosit de-a lungul timpului.
Glanda pineală este asociată cu a șasea chakră ( în yoga – Ajna sau „al treilea ochi”) iar unii o consideră un organ care face posibilă comunicarea telepatică. Helena Blavatsky (1831-1891), fondatoarea Societății Teosofice, a numit-o „ochiul lui Shiva” și a spus că este organul viziunii spirituale. În hinduism, glanda pineală este al treilea ochi sau Ochiul lui Dangma, în budism este numită ochiul atotvăzător iar în creștinism este menționată ca „ochiul”.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
