Reclamă
Într-un context tensionat la nivel economic, cu provocări semnificative în ceea ce privește deficitul bugetar, guvernul condus de Ciolacu a reușit să negocieze cu Comisia Europeană termeni mai favorabili pentru România în anii 2023 și 2024.
Acest lucru s-a concretizat într-o înțelegere pentru un deficit bugetar sub 5% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2023, iar în anul următor, sub 3,5% din PIB.
Reclamă
Astfel, după discuții îndelungate și multe tratative, Comisia Europeană a acceptat ca România să aibă un deficit bugetar de sub 5% în 2023, o creștere semnificativă față de ținta inițială de 4,4% din PIB. La sfârșitul procesului de negociere, Comisia a decis să nu reducă fondurile europene pentru această creștere, conform informațiilor furnizate de surse apropiate discuțiilor.
Implicațiile deciziilor Comisiei Europene
Rezultatul acestor discuții reflectă faptul că o delegație a Comisiei Europene s-a deplasat recent la București pentru a discuta despre procedura de deficit excesiv în care se află România.
În ciuda presiunilor, Bruxellesul a fost ferm în decizia sa: dacă guvernul condus de Ciolacu nu respectă limita de deficit bugetar de sub 5% din PIB în 2023, va exista o reducere a fondurilor europene. Totodată, ținta de deficit este mai mare decât cea oficială actuală de 4,4% din PIB, echivalentul a aproximativ 70 miliarde lei.
Concret, noua țintă de deficit bugetar pentru România va fi de 78,4 miliarde lei pe un PIB de 1.600 miliarde lei. Această modificare oferă guvernului un spațiu de manevră suplimentar de cel puțin 8 miliarde lei. Cu toate acestea, Comisia Europeană nu confirmă, dar nici nu infirmă aceste informații.
În replică la aceste întrebări, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a menționat: „Există schimburi constante, detaliate și constructive cu autoritățile române pentru a pune finanțele publice ale României pe o traiectorie sustenabilă, în timp ce ajutăm România să păstreze accesul la fondurile europene. Nu vom dezvălui conținutul acestor discuții”.
Trebuie să menționăm că acest răspuns vine într-un context în care la București se discută deja nu despre un deficit bugetar de 4,4% din PIB la final de 2023, ci de sub 5% din PIB, după derapajul bugetar din primele cinci luni din 2023.
România este, deocamdată, în procedura de deficit excesiv, după ce în 2019 a înregistrat un deficit bugetar de 4,6% din PIB, față de 3%, cât este stipulat în anexele tratatelor Uniunii Europene.
Conform procedurilor cuprinse în tratatele europene, în cazul în care România nu respectă limita de deficit, Comisia Europeană și Consiliul vor examina, în aprilie 2024, motivele pentru care țara nu s-a încadrat în ținta de deficit.
În funcție de concluziile raportului, vor fi emise noi recomandări sau măsuri punitive, cum ar fi amenzi, dobânzi mai mari sau chiar suspendarea unor fonduri europene. Este important de menționat și faptul că aceasta ar fi o situație fără precedent pentru depășirea țintei de deficit bugetar.
Citeste si
- 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
- 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
