Haremul Imperiului Chinez: peste 20.000 de femei pentru dorințele împăratului – Monden
Home > Cultură > Istorie > Haremul Imperiului Chinez: peste 20.000 de femei pentru dorințele împăratului

Reclamă

Istorie Premium

Haremul Imperiului Chinez: peste 20.000 de femei pentru dorințele împăratului

Haremul Imperiului Chinez: peste 20.000 de femei pentru dorințele împăratului

Reclamă

Haremul a reprezentat, încă din cele mai vechi timpuri, un simbol al puterii conducătorilor unora dintre cele mai importante imperii ale lumii. Atunci când auzim acest termen, ne gândim la o grupare de femei deosebit de frumoase, care au fost alese special pentru a-și servi suveranul. Această practică a fost populară în special în timpul Imperiului Otoman, însă tărâmurile orientale turcești nu au fost singurul loc unde conducătorii avea parte de asemenea tratamente speciale. Cel mai impresionant harem din istorie a fost format în secolul al XIV-lea în China, unde împărații din Dinastia Ming aveau până la 20.000 de femei din care să-și aleagă soțiile, curtezanele și concubinele.

Dinastia Ming este descrisă drept una dintre cele mai mărețe perioade ale Imperiului Chinez, fiind marcată de o influență politică deosebită a poporului asiatic în întreaga lume și bogăție de nedescris. Pe lângă acest lucru însă, împărații au dat dovadă de o cruzime ieșită din comun, care s-a manifestat chiar și la nivelul haremului lor, unde soarta femeilor care au fost alese pentru a-i servi era controlată în totalitate de suveran, care le trata de multe ori cu multă cruzime.

Reclamă

Multe dintre aceste femei erau alese încă din perioada adolescenței și selectate special pentru a servi plăcerilor împăratului lor. Această selecție avea loc regulat la fiecare 3 ani, iar tinerele erau răpite din sânul familiei lor și închise în camerele haremului, pe care nu le puteau părăsi sub nicio formă, singura excepție fiind, bineînțeles, momentul în care erau chemate în patul suveranului lor. Pe atunci practica barbară a „legării picioarelor” era considerată un standard de frumusețe, iar durerea provocată de acest ritual era de nedescris, așa că cele mai multe dintre femei nu puteau să meargă din cauza chinurilor prin care treceau, așa că erau cărate până în patul împăratului de eunuci.

Moartea împăratului însemna și sfârșitul vieții pentru femeile din haremul său

Primul Împărat al Dinastiei Ming a fost Hongwu, a cărui domnie și-a lăsat puternic amprenta asupra istoriei chinezești. Înainte de a ajunge conducător, și-a trăit viața în calitate de călugăr, iar ai apoi a intrat în armată, unde a dat dovadă de o pricepere deosebită în tainele războiului. De aici până la a ajunge conducător a mai fost doar un pas, iar în momentul în care și-a instaurat dinastia, denumirea de „Ming” a fost aleasă datorită traducerii sale din limba mandarină, care înseamnă „briliant”.

După cum spuneam, principala caracteristică a împăraților Ming era brutalitatea cu care își înfruntau dușmanii în timpul luptelor și felul în care își pedepseau supușii, însă comportamentul lor abuziv și agresiv se revărsa și asupra femeilor din viața lor. În spatele ușilor închise ale haremului, femeile erau controlate în totalitate și erau adesea torturate. Împăratul Hongwu era un bărbat foarte gelos, a cărui dorință principală era ca concubinele sale să-și dedice viața în totalitate lui, chiar și atunci când acesta a trecut în neființă.

Hongwu nu putea accepta ca femeile care le-au servit să aibă o viață a lor după moartea sa, așa că a început o tradiție îngrozitoare: după moartea sa, concubinele sale erau omorâte, constrânse să se sinucidă sau chiar îngropate de vii, totul pentru a se asigura că nu vor mai fi atinse vreodată de un alt bărbat înafară de cel pe care l-au servit.

Această practică macabră a fost preluată mai apoi de Împărații Yongle și Hongxi, însă totul a luat sfârșit în anul 1464, moment în care Împăratul  Zhengtong le-a permis concubinelor sale să trăiască când el a părăsit această lume.

Primul urmaș al împăratului Hongwu a moștenit cruzimea acestuia, iar dorința pentru putere absolută și brutalitatea față de femei au atins un alt nivel în timpul domniei sale. Yongle a construit o a doua capitală a imperiului la Beijing în anul 1420 și a format acolo „Orașul interzis”, loc unde-și putea adăposti concubinele.

Membrele haremului treceau printr-un proces de selecție bine pus la punct, fiind luate de lângă familiile lor încă de la vârsta de 14 sau 16 ani. Acestea trebuiau să aibă un anumit aspect fizic, care să fie pe placul împăratului, precum și anumite calități, cum ar fi comportamentul cuviincios și educația pe care o aveau.

Cea mai îngrozitoare poveste din timpul împăratului Yongle a avut loc la doar un an după acest eveniment fericit al domniei sale. Una dintre femeile care frecventa dormitorul suveranului l-a înșelat pe acesta cu un eunuc de la palat, motivul fiind unul scandalos: se pare că aceasta îl acuza pe stăpânul său că este impotent.

Cu orgoliul rănit până peste măsură, Yongle și-a dorit să îngroape acest eveniment nefericit, la propriu. A ordonat ca fiecare persoană care știa despre cele întâmplate să fie ucisă cu brutalitate, ceea ce a dus la omorârea a peste 2 800 dintre membrele haremului său. În ciuda faptului că niciuna nu era vinovată pentru faptele concubinei cu pricina, împăratul le-a condamnat la o moarte dureroasă, tăindu-le în zeci de bucăți.

Împărații Dinastiei Ming și obsesiile care le-au adus sfârșitul

Nu toți împărații Ming au fost însă obsedați de haremul și de viața concubinelor care-i serveau. Zhengde, cel de-al zecelea conducător al acestei dinastii, era preocupat mai mult de propriile plăceri. Pentru a și le satisface, se costuma adesea în cetățean obișnuit și frecventa bordelurile din jurul palatului. Acest lucru nu l-a oprit însă să-și formeze un harem enorm, pe care nu-l putea întreține. Multe dintre femeile care-l serveau au murit din cauza lipsei de mâncare și a condițiilor de trai precare.

Succesorul său, Împăratul Jiajing și-a dedicat viața găsirii unui elixir care să-i dăruiască viață veșnică, al cărui ingredient principal era în credința sa sângele menstrual al virginelor. Corpul femeilor pe care le alegea trebuia să fie pur, așa că conducătorul le înfometa adesea până când acestea mureau.

În cele din urmă această practică i-a atras ura membrelor haremului, care au pus la cale un plan pentru a-l ucide. Una dintre curtezanele sale favorite, Duan, a încercat să-l ștranguleze și să pună capăt tiraniei sale, însă a eșuat. A reușit însă să-l lase inconștient, moment în care ceilalți membrii ai curții imperiale au aflat despre complot. Împărăteasa a decis atunci să se implice în acest incident și să-și apere soțul, comandând ca toate femeile din harem precum și familiile acestora să fie ucise cu brutalitate.

Citeste si