Reclamă
Literatura română contemporană poate părea un tărâm total străin de literatura română de până în anii 1960. Estimarea exclude poeții oniriști sau micile insule literare poetice prin care s-au pus bazele postmodernismului și ale direcțiilor literare contemporane diverse. Ion Barbu și Lucian Blaga pot părea de-a dreptul neadecvați unui cititor tânăr, dar asta se întâmplă mai mult din cauza modului în care sunt studiați în școli. Ermetismul lui Barbu a făcut multe pentru literatura română contemporană. La fel și poezia filosofică a lui Blaga. Mai jos prezint câteva caracteristici ale operei lor poetice. Un exercițiu ce poate îi va convinge pe cei tineri că poezia lor merită cu siguranță o șansă.
Literatura interbelică și modernismul
Perioada interbelică a fost una efervescentă din punct de vedere cultural și literar. Spațiul românesc este în legătură directă cu evenimentele majore din domeniul artei și literaturii occidentale. Astfel, reușim să atingem performanța de a crea propriile noastre curente sau mișcări cultural-artistice (vezi dadaismul). În linii mari putem împărți curentele din această perioadă în tradiționalism și modernism.
Reclamă
Sursa foto: descoperă.ro
În sens larg putem admite că modernismul reprezintă un curent sau o tendință în arta și literatura secolului al XX- lea de a nega tradiția și de a impune noi principii în artă. Dar conceptul de modernism nu acoperă neapărat un program literar, artistic și cultural omogen. În Occident această perioadă modernistă a început încă de la mijlocul secolului al XIX- lea. Un fenomen declanșat de revoluția industrială, ce a dus la o dezvoltarea în masă rapidă a orașelor. În modernism includem mai multe curente artistice inovatoare, precum: simbolismul, expresionismul, dadaismul sau suprarealismul.
Modernismul românesc s-a format cu precădere datorită cenaclului și revistei Sburătorul înființate și conduse de Eugen Lovinescu. Criticul și istoricul literar este cel care oferă o bază teoretică modernismului. Acesta a scris mai multe lucrări în care a dezbătut asupra dimensiunilor acestor mișcări dar și a enunțării doctrinei estetice. Lucrările în care este teoretizat modernismul sunt Istoria civilizației române moderne și Istoria literaturii contemporane.
În prima lucrare Eugen Lovinescu propune teoria imitației, potrivit căreia popoarele evoluate au o influență constructivă asupra celor mai puțin dezvoltate. Este o teorie preluată de la sociologul de origine franceză Gabriel Tarde. La început popoarele exponențiale sunt imitate de cele care tind spre capacitatea lor de a conduce și de a se organiza. Prin urmare, este simulat un fond propriu. Apoi, urmează principiul sincronismului. Care se reduce la faptul că popoarele acceptă acest schimb de valori între culturi.
Eugen Lovinescu a putut observa în cultura română câteva mutații de tip estetic și tematic. Ce s-au petrecut datorită acestui schimb. Ceea ce am putea de fapt numi sincronizarea literaturii române cu spiritul veacului, cum scrie el în Istoria civilizației române moderne. Cu alte cuvinte, dacă în literatura română tematica era majoritar rurală, se trece la una de tip urban. De asemenea, poezia evoluează de la epic la liric. Atât proza, cât și poezia au teme, simboluri, trimiteri intelectuale. Este cultivat romanul analitic, se impune necesitatea autenticității, a noului, a mărcii personale. Inclusiv tehnica de scriere suferă modificări, scriitori moderniști speculând fluxul conștiinței în romanele lor, a căror acțiune și personaje sunt prezentate prin intermediul analizei psihologice.
Caracteristicile poeziei moderniste
Poezia modernistă se desparte de multe din regulile poeziei de tip tradițional, de la prozodie până la tematică și la modalitatea de expresie a semnificațiilor. Așadar, poezia nouă se departe de ideea de frumos înțeleasă de predecesori. Nu mai există perfecțiune, în schimb există revoltă și libertate de exprimare, poeții sunt originali și cultivă o prozodie liberă, acum apare versul alb. Au tendința de a șoca, există un conflict în centrul liricii dintre luciditate și frica de necunoscut. Avem parte de luciditate, o conștiință chinuită, se aspiră către un echilibru originar.
Poezia nu este frumoasă și atât, devine o modalitate de a contempla lumea. Expresivitatea este conferită de funcția simbolică a limbajului, de disonanță (eul liric se află în mijlocul a două trăiri antinomice între care nu există niciun liant, nicio cale de împăcare). A pare fragmentarismul, emoția este intelectualizată, metaforele surprinzătoare și revelatorii (vezi la Lucian Blaga), depersonalizarea, dezumanizarea, metamorfoza, principiul fanteziei dictatoriale (poetul creează universuri posibile – vezi suprarealismul sau onirismul aici), tehnica ingambamentului etc.
Lucian Blaga – Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Despre Lucian Blaga sunt multe de spus, a fost o personalitate multidisciplinară, reușind să fie eseist, filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român. Debutează în ziarul Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910). Apoi, ca filosof, publică în ziarul Românul în 1914 studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este prima din volumul Poemele luminii publicat de Lucian Blaga în anul 1919. Este o artă poetică modernă a literaturii române moderne din perioada interbelică, precum poezia Testament de Tudor Arghezi și Joc secund de Ion Barbu. Este considerată o artă poetică pentru că, prin intermediul ei, poetul își exprimă viziunea sa asupra poeziei și a artei în general și asupra lumii. Este o poezie care conține manifestul curentului din care face parte. Regăsim propriile convingeri despre arta literară și despre aspectele esențiale ale acesteia.
Prin intermediul mijloacelor artistice se configurează concepția personală a poetului despre poezie (aici sunt incluse temele, modalitățile de expresie și de creație) și propria lui condiție sau rolul pe care îl are (identificăm raportarea lui la lumea din jurul său, problema cunoașterii și a creației). Totul din perspectiva esteticii moderne. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii aparține modernismului datorită perspectivei poetice, care mută nucleul semnificațiilor de la tehnica poetică la relația poet-lume și poet-creație. Există două identități care sunt definite, aceea a poetului și cea a eului liric. Discursul liric este mai mult un pretext pentru exprimarea unor aspecte specifice filosofiei lui Blaga. Prin intermediul mijloacelor poetice sunt exprimate atitudinea de potențare sau sporire a misterelor Universului și opțiunea pentru cunoașterea luciferică.
De asemenea, o altă marcă a liricii moderniste este și utilizarea mijloacelor expresioniste precum: exacerbarea eului creator – văzut ca factor decisiv „Eu nu strivesc…/ nu ucid…/ eu cu lumina mea sporesc a lumii taină// îmbogățesc și eu întunecata zare// eu iubesc”. Totul este raportat la sine, prin intermediul său, Universul, este lăsat să fie. În volumul Poemele luminii putem observa multe din trăsăturile specifice poeziei moderniste, dintre care putem aminti: interiorizarea și spiritualizarea peisajului, tensiunea lirică, sentimentul absolutului etc. Lucian Blaga considera că rolul poeziei este de a pătrundă tainele Universului prin intermediul imaginației, iar poetul trebuie să sporească misterul lumii. Atribuția lui fiind de a proteja tainele lumii.
Referitor la viziunea despre lume putem spune că această artă poetică cuprinde viziunea blagiană despre lume. Prin asta se face referire la o dublă perspectivă, poetică și filosofică. Ideile poetice au o corespondență în planul teoretic și filosofic în lucrarea Cunoașterea luciferică din Trilogia cunoașterii. Descoperim unul dintre conceptele cheie ale schemei lui filosofice, misterul. Prin care înțelege o formă de cunoaștere a lumii și a sinelui. În viziunea blagiană există două căi de cunoaștere, anume cunoașterea paradiziacă (perspectiva rațională și pragmatică, prin intermediul căreia misterul este redus de logică și de intelect) și cunoașterea luciferică (intuitivă, aici include și cunoașterea poetică). Prin intermediul cunoașterii luciferice misterul este sporit datorită imaginației și creației poetice, intelectul este static, iar trăirea interioară este intensă.
Pentru a contura viziunea lui poetică și filosofică, Lucian Blaga, folosește motivul luminii, care semnifică atât cunoașterea, cât și experiența revelatorie. Sporirea misterului este de fapt modalitatea de creație. Cea care este de fapt un mijlocitor între eul poetic (și conștiința individuală). Ideea poetică este de contopire cu misterele universale, care sunt esența lumii, prin urmare și a omului (eului poetic). În viziunea lui Blaga misterul reprezintă substanța originară și esențială a poeziei. De aceea, minunea și misterul sunt modalitățile lui de a exprima ideea de cuvânt originar.
Ion Barbu – Riga Crypto și lapona Enigel
Ion Barbu, pe numele real Dan Barbilian, a fost poet și matematician. Iar cele două preocupări ale sale au fost interconectate. Pentru el poezia era reprezentată prin imagini, a spus că prin poezie înțelege „ca și în geometrie (…) o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existență… Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, așa că, rămânând poet, n-am părăsit niciodată domeniul divin al geometriei.” Poetul aprecia că a avut trei etape de creație poetică, așa cum îi declara lui Felix Aderca în timpul unui interviu din 1927, acestea erau parnasiană, baladică-orientală și ermetică.
Debutul său poetic s-a datorat unui pariu făcut cu Tudor Vianu, acesta a vrut să demonstreze că matematica dezvoltă simțul artistic. Balada Riga Crypto și lapona Enigel a fost publicată în Revista română, apoi inclusă în volumul Joc secund (1930). Spunem despre el că face parte din pleiada poeților moderniști, dar Ion Barbu este un poet unic în spațiul literar românesc. Acesta impune principii de creație noi pe care le urmează fără să fie limitat în vreun fel. Un poet care cultivă o lume abstractă, a sferelor înalte unde se întâlnesc poezia și geometria.
Balada este o operă modernistă datorită viziunii pe care o are Ion Barbu asupra lumii, sintetizată în interiorul acesteia. De asemenea, spiritul liber poate fi ușor sesizat din încălcarea convențiilor constitutive ale genurilor și speciilor literare. Balada fiind aici prezentată ca o formă a epicului în proză, anume povestirea în cadru, dar, în același timp păstrează caracteristici specifice liricului.
Viziunea despre lume ce poate fi desprinsă din Riga Crypto și lapona Enighel nu este ușor de descoperit, ermetismul lui Ion Barbu reprezentând o adevărată provocare. Cititorului i se cere implicare pentru ca adevărul cuprins în versurile sale să i se reveleze. Așa cum spunea Ioana Em. Petrescu actul citirii este în sine o „experiență inițiatică”. Poezia are puterea de a te face complicele ei, de a te determina să schimbi ceva.
La fel și tema baladei este greu de identificat, descifrarea semnificațiilor din „poveste” este doar un prim pas spre deslușirea acesteia. Doar un cititor atent va putea distinge opoziția centrală a acesteia dintre materie și spirit. Pe care o putem considera și temă centrală. Astfel Crypto este simbolul pentru materie, care este perisabilă/fragilă, a cărui dorință de evoluție se traduce prin atracția față de un regn superior. Ființa umană fiind aici deasupra lui, dar să nu facem confuzia cu omul în sine. Omul fiind de fapt asemenea lui Crypto, chinuit de limitarea trupului, atras de cunoașterea posibilă prin spirit – reflectată aici prin lapona Enighel.
Legătura dintre geometrie și poezie poate fi ușor determinată prin intermediul motivelor, pe lângă vis, avem figura cercului exprimată prin roată și inel („roată albă”, iar inelul este imaginea pe care o are Crypto despre Soare). Ideea de lumină este exprimată prin forma cercului, poetul percepe lumea prin imaginii. Cunoașterea este posibilă prin intermediul formelor geometrice.
Ion Barbu și Lucian Blaga au un univers poetic care transcend limitele literaturii. Oferind opere cu o viziune interdisciplinară. Cititorul nu trebuie să se limiteze la universul literar pentru a înțelege operele celor doi trebuie să depun efort, să caute răspunsuri mai departe. Poezia lor este o expresie profundă a propriei lor viziuni asupra lumii și a omului. Fiecare oferind alternativa cunoașterii, așa cum o percepe fiecare în parte.
Citeste si
- 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
- 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
