Reclamă
The Doors este formația care marchează momentul în care rockul underground american din anii ’60 a intrat în mainstream. Influența colosală a formației asupra cursului muzicii rock nu poate fi umbrită nici după zeci de ani de la dispariția regretatului lor solist, Jim Morriso. A cărui moarte timpurie s-a soldat cu o parte a moștenirii lor. Părea să fie mai apreciat în viața de apoi decât a fost când încă mai cutreiera pământul. Celebritatea lui postumă crescând în anii ’80. Pe când formația rock The Doors s-a întors la undele radio, ca urmare a mega-hitului lor „The End”, se bucura de o maximă popularitate filmul Francis Ford Coppola Apocalipsau acum, un film care cultivă războiului.
Instrumentiștii din formația The Doors — Manzarek – la clape, chitaristul Krieger și bateristul Densmore — au combinat elemente de muzică clasică și de blues cu un curaj de iprovizare specific cântăreților de jazz. Dar nu putem să nu menționăm că au cucerit datorită erotismului cultivat cu valențe dark care răzbătea din timbrul lui Morrison și din versurile pseudo-poetice. Iar elementele astea au făcut ca cvartetul din Los Angeles să se deosebească de utopismul hippie predominant la acea vreme. Moartea timpurie a lui Morrison nu a făcut decât să-i îmbunătățească reputația de showman rock prin excelență și artist cu probleme pentru generațiile următoare.
Reclamă
„The end” nu a apărut niciodată ca single, dar melodrama lui Oedipal a anulat apelul făcut de The Doors în 1967. Formația părea altfel, parcă rupt de lume. Cumva avea o arie de mister. Au avut o carieră plină de pericole, luau foarte multe decizii surprinzătoare, atipice pentru rock-ul de la acea vreme. Bizareria lor se năștea de la inspirații care nu se auzeau în mod normal în muzica rock.
Poezia și hedonismul lui Morrison au fost cu adevărat noi în momentul în care The Doors și-a lansat debutul auto-intitulat în anul 1967. La fel ca și chitarele dronante ale lui Robby Krieger și liniile în cascadă ale lui Ray Manzarek. Cel care a cântat și la chitară bass în concert. La înregistrare, sesiunea de înregistrare a muzicienilor, s-au ales deseori numai o parte de bas.
Dincolo de viața lor de suprafața lor plină de energie, The Doors erau veterani ai scenei de garaj din Los Angeles. Iar afinitatea lor pentru blues și hard rock le-a oferit o naturalețe apăsătoare. Care le-a servit bine de-a lungul carierei. Este cu siguranță evidentă în cele mai mari hituri ale lor, inclusiv „Light My Fire”, „Love Me Two Times”, „Hello, I Love You”, „Touch Me” și „Love Her Madly”. Amestecul de mușchi și misticism a ajutat la modelarea parametrilor punk și art-rock. Este dificil să-ți imaginezi Iggy Pop fără The Doors. Și, în cele din urmă, s-a soldat cu cea mai mare influență de durată, eclipsând miturile Morrison și ani de popularitate în lumea rockului clasic la radio.
Rădăcinile lui The Doors se află în Rick & the Ravens, un combo rock & roll format din Rick și Jim Manzarek. În care îl prezintă pe fratele lor Ray la clape. Ray cânta cu grupul din 1961, rămânând cu el în timp ce se înscrie în programul de film absolvent al UCLA. Întâmplător, el a întâlnit un coleg student pe numele lui Jim Morrison, pe când erau amândoi pe plaja Veneției. Perechea a și Manzarek l-au încurajat pe Morrison să cânte alături de Rick & the Ravens. În cursul anului 1965, Morrison a devenit treptat parte a grupului, cu John Densmore alături de trupă în vara aceea. John un baterist al Psychedelic Rangers, care era un cunoscut al lui Manzarek.
S-au îndreptat către Studiourile World Pacific din Los Angeles pentru a înregistra un demo în septembrie 1965. Unde s-au decis asupra primelor versiuni ale „Moonlight Drive”, „Hello, I Love You” și „Summer’s aproape Gone”. Nu după mult timp, trupa s-a redenumit The Doors după sugestia lui Morrison. La scurt timp după aceea i-au pierdut pe Rick și Jim Manzarek, împreună cu Pat Hansen (aka Patty Sullivan), basistul care a cântat în sesiunea World Pacific. Între cele două plecări s-a produs sosirea lui Robby Krieger, un chitarist care a cântat alături de Densmore în The Psihedelic Rangers. Trupa nu a înlocuit-o niciodată pe Hansen. Manzarek a decis să cânte la bass la un fantastic Fender Rhodes Piano Bass. Instrument muzical care tocmai ajunsese pe piață.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa