Istoria aurului. Povestea metalului prețios, din Antichitate până în prezent – Monden
Home > Cultură > Istorie > Istoria aurului. Povestea metalului prețios, din Antichitate până în prezent

Reclamă

Istorie

Istoria aurului. Povestea metalului prețios, din Antichitate până în prezent

Istoria aurului. Povestea metalului prețios, din Antichitate până în prezent

Reclamă

Aurul este cel mai apreciat metal și s-au scris multe despre istoria lui. Frumusețea, strălucirea și maleabilitatea aurului l-au făcut să fie metalul favorit în toate culturile. Dintre metalele folosite de-a lungul timpului, aurul a avut cea mai mare influență asupra istoriei. Oamenii i-au conferit putere acestui metal, transformându-l într-un simbol al statutului social, bogăției, frumuseții și nemuririi.

Încă din primele zile ale omenirii, oamenii erau atrași de pepitele strălucitoare ale aurului (pepită=bucată de aur în stare nativă, grăunte). Oamenii preistorici au găsit bucăți de aur în apele curgătoare din întreaga lume. Nu cunoaștem exact momentul în care oamenii au devenit atrași de aur. În peșterile paleolitice vechi de 40.000 de ani, au fost găsite particule de aur.

Reclamă

Egiptenii antici

Potrivit Ancient Origins, egiptenii antici erau îndrăgostiți de strălucirea aurului (3000 î.Hr). Faraonii și preoții au inclus aurul în religia și mitologia egipteană. Aurul a început să fie exploatat masiv, iar egiptenii au creat hărți care duceau la minele de aur. O hartă-papirus care arată unde se găseau minele de aur poate fi văzută la Muzeul din Torino.

Cu toate acestea, era necesar un efort mare pentru a scoate aurul din mine. Multe popoare, printre care egiptenii, indienii, chinezii și fenicienii, foloseau sclavi, prizonieri de război sau criminali pentru a lucra în minele de aur. În această perioadă, aurul nu era monedă de schimb – era considerat doar un metal dorit pentru frumusețea lui.

Tot egiptenii sunt cei care au spus că aurul are un statut mai înalt decât argintul. În codul lui Menes (3100 î.Hr), fondatorul primei dinastii egiptene, ni se spune că două bucăți și jumătate de argint valorează cât o bucată de aur. Aurul nu avea putere monetară, iar egiptenii preferau să folosească produse agricole pentru a face schimb de mărfuri.

Fabricarea monedelor

Lidia sau Turcia de astăzi, este prima civilizație care a folosit aurul ca monedă. Tot aici, aurul era folosit în ritualuri, pentru a împodobi locurile sacre sau ca o modalitate prin care elita își demonstra statutul social. În jurul anului 700 î.Hr., comercianții lidieni au produs primele monede din aur.

Acestea arătau ca niște bulgări de aur și erau făcuți dintr-un amestec (63% aur și 27% argint) care se numea electrum. Această monedă i-a ajutat enorm pe comercianții lidieni. În vremea ultimului rege al Lidiei – Cresus din Mermnadae (570-546 î.Hr.), regatul Lidiei deținea o cantitate imensă de aur.

Aurul era preferat pentru fabricarea bijuteriilor și a decorațiunilor, dar bucățile de aur brut trebuiau să fie modelate. Curând, oamenii au găsit o modalitate de prelucrare a aurului. Din fericire, aurul este un metal maleabil, proprietate care îl face ușor de modelat. Pentru că poate fi găsit în stare pură și nu este necesar să fie extras din minereuri pentru a fi topit, aurul a început să fie prelucrat înaintea fierului sau cuprului.

Grecii și romanii

După modelul grecilor, Imperiul Roman a dus prelucrarea aurului la un alt nivel. Romanii au deviat fluxurile de apă către minele de aur și au construit jgheaburi care funcționau ca niște site. Acestea separau metalul prețios de nisip și alte impurități. Romanii au făcut mine și au inclus roțile în minerit, au topit aurul pentru a-l separa de rocă.

Grecii antici aveau o poveste interesantă despre apariția aurului. Ei credeau că aurul este o combinație de apă și lumină solară. Până în anul 550 î.Hr., au extras aurul din Orientul Mijlociu și zona Mediteranei și l-au folosit pentru fabricarea monedelor, podoabelor și simbolurilor de statut social. În perioada clasică a Greciei Antice (479 – 332 î.Hr.), aurul avea multe utilizări: altare, idoli, vase și bijuterii.

În aceste vremuri, aurul era asociat cu gloria zeilor și semizeilor care erau nemuritori și devenise un simbol al bogăției pentru oameni. Culturile precolumbiene, aztecii și incașii, foloseau aurul în ceremoniile religioase și în locurile considerate sacre. Regii, preoții și aristocrații, care dețineau cantități mari de aur, l-au transformat într-un simbol al puterii.

Utilizările aurului

Dincolo de partea estetică, aurul are și utilizări practice. Odată cu evoluția tehnologică, a apărut domeniul nanotehnologiei care se referă la prelucrarea materiei la nivel molecular. Aurul este un bun conductor electric, fiind folosit în electronică și telecomunicații. Putem găsi aur în componența telefoanelor, calculatoarelor, rachetelor și avioanelor.

Aurul este folosit pentru fabricarea multor dispozitive medicale care tratează cancerul, reumatismul, artrita și inflamațiile, în producerea implanturilor sau stimulatoarelor cardiace. Este un metal bio-compatibil cu organismul nostru, proprietate care îl face util în stomatologie (plombe, coroane, punți dentare).

Aurul este folosit și în cosmetică, iar măștile care conțin particule de aur sunt considerate un tratament de lux care oferă strălucire pielii. Foițele de aur folosite în tratamentele cosmetice sunt fabricate în Ishikawa, un district din Japonia. Pentru că nu-și schimbă proprietățile în prezența razelor ultraviolete, aurul se găsește în creme de față și farduri, fiind folosit sub formă de ser și pulbere.

Citeste si