Istoria României 8 iulie: Bătălia de la Râmnic dintre Moldova și Țara Românească – Monden
Home > Cultură > Istorie > Istoria României 8 iulie: Bătălia de la Râmnic dintre Moldova și Țara Românească

Reclamă

Istorie Premium

Istoria României 8 iulie: Bătălia de la Râmnic dintre Moldova și Țara Românească

Istoria României 8 iulie: Bătălia de la Râmnic dintre Moldova și Țara Românească

Reclamă

Ziua de 8 iulie ne poartă pe meleaguri românești, la Râmnicul Sărat. Povestea este una destul de încurcată, iar la mijloc îl are ca personaj principal pe Ștefan cel Mare al Moldovei. În 1477 a invadat Țara Românească și l-a dat jos pe Laiotă Basarab, pentru a-l pune pe tron pe Basarab cel Tânăr (Țepeluș). Ulterior și acesta i-a creat probleme, venind cu o parte din armata otomană. Învingător al bătăliei din 1481 a ieșit tot Ștefan cel Mare, care știa mereu cum să gestioneze situația în așa fel încât el să iasă victorios. Moartea sultanului Mehmed al II-lea i-a fost de mare ajutor în această victorie.

Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, își dorea liniște la granițe, așa că încerca să aibă în vecinătăți protejați ai lui, alături de care să poată duce conflictul cu Poarta Otomană. În 1477, pe tronul Țării Românești se afla Laiotă Basarab, care începuse să îi facă probleme mari domnului Moldovei. Tocmai din acest motiv, Ștefan cel Mare a mers alături de o armată în Țara Românească, l-a înlăturat de la tron și l-a înlocuit cu Basarab cel Tânăr. Se pare că această decizie nu a fost una tocmai inspirată, deoarece Țepeluș a fost influențat de opoziția clasei politice muntene și a trecut destul de repede de partea otomanilor. Cunoscând caracterul lui Ștefan cel Mare, ne dăm seama ușor că acesta nu ar fi lăsat lucrurile așa. În 1480, alături de voievodul Transilvaniei, Ștefan Bathory, pleacă din nou în Țara Românească. Basarab cel Tânăr este învins și se refugiază la turci, în locul său pe tron fiind instaurat Mircea, un fiu nelegitim al lui Vlad Dracul.

Reclamă

Țepeluș nu a rămas ascuns, iar cu sprijinul lui Mehmed al II-lea a reușit să urce înapoi pe tronul Țării Românești. După această nouă modificare, ambele tabere încep să uneltească planuri. Basarab cel Tânăr pregătea un mare atac asupra Moldovei, în timp ce Ștefan cel Mare încerca să îi atragă pe locuitorii din ținuturile Brăilei, Buzăului și Râmnicului de partea lui Mircea. Se pare că Țepeluș a reușit să câștige inima muntenilor, iar propunerea făcută de domnul Moldovei a fost refuzată.

Basarab cel Tânăr invadează Moldova! Are șanse de reușită în fața lui Ștefan cel Mare?

Începând cu luna mai a anului 1481, Țepeluș, alături de soldați munteni și otomani, decide să invadeze Moldova și să îl facă pe Ștefan cel Mare să plătească pentru umilința din urmă cu puțin timp. În fruntea oștilor otomane erau Ali Bey şi Iskender Bey care, alături de domnul Țării Românești, au plecat la luptă deciși să nimicească totul în calea lor. Imediat după ce au intrat în valea Siretului și până la Bacău, au ars și pustiit totul în calea lor. Ștefan cel Mare a creat o ofensivă, iar decesul sultanului Mehmed al II-lea (3 mai 1481) i-a fost de mare ajutor. Domnul Moldovei a reușit să ghideze armatele inamice înpoi pe teritoriul lor, bătălia finală având loc în Țara Românească, la Râmnicul Sărat. În momentul în care au aflat de moartea sultanului, trupele otomane alături de cele muntene înaintau spre zona Bacăului.

Moartea lui Mohamed al II-lea a dus la un conflict intern, cei doi fii ai săi, Baiazid al II-lea și Gem, luptându-se pentru a obține tronul. La aflarea acestor vești, majoritatea trupelor otomane s-au retras din Moldova și s-au întors să participe la lupta internă pentru tronul Imperiului Otoman. Basarab cel Tânăr, văzând că a rămas fără ajutorul otoman, s-a retras în Țara Românească, unde a fost așteptată de către trupele moldovene. Confruntarea grea dintre cei doi domnitori a început într-o zi de duminică, pe 8 iulie 1841. Armata lui Ștefan cel Mare era inferioară numeric celei conduse de Țepeluș. Acesta din urmă avea circa 20.000 de soldați munteni, iar bătălia a fost una extrem de grea. În urma luptei, domnul Moldovei l-a pierdut pe cumnatul său, boierul Şendrea, portarul Sucevei. El a fost ucis în bătălie și înmormântat ulterior la Doinești. Chiar dacă era inferior numeric și a pierdut persoane dragi, Ștefan cel Mare a avut parte de o victorie deplină.

Otomanii care au intrat pe teritoriul Moldovei nu au scăpat nepedepsiți. Oștile lui Ștefan cel Mare au asediat Cetatea Turnu, reședința lui Ali-bey și i-au așteptat pe turci să se retragă pentru conflictul interior. Aici soldații turci și-au găsit sfârșitul. Legat de Țepeluș, există două variante. Unii susțin că acesta a reușit să scape, în timp ce alții spun că a fost omorât în luptă. În locul său la tron urcă Vlad Călugăru, care a făcut aceeași greșeală ca și cel căruia i-a luat tronul. La scurt timp după instalare, acesta a trecut de partea Porților Otomane.

Citeste si