Reclamă
În secolul al XIII-lea, mongolii, conduși de Kublai Khan, nepotul lui Genghis Khan, au încercat două invazii majore ale Japoniei în 1274 și 1281 d.Hr. Cu toate acestea, în ambele ocazii, un taifun masiv (ciclon tropical) a distrus flota mongolă, forțând atacatorii să-și abandoneze planurile și salvând accidental Japonia de la cucerirea străină. Japonezii credeau că taifunurile au fost trimise de zei pentru a-i proteja de dușmanii lor și le-au numit kamikaze („vânt divin”).
După cucerirea Chinei în 1230 și a Coreei în 1231, Kublai Khan a devenit primul împărat al Mongoliei și a redenumit-o dinastia Yuan, însemnând „primul început”. Japonia era la doar 100 de mile depărtare și se temea de o invazie, și avea motive s-o facă. Între 1267 și 1274, Kublai Khan a trimis numeroase mesaje împăratului Japoniei cerându-i să se supună mongolilor sau să se confrunte cu invazia. Cu toate acestea, mesagerii au fost blocați de shogunul Japoniei, adevărata putere din spatele tronului, și nu au ajuns niciodată la împărat.
Reclamă
Kublai Khan a devenit furios că nu a primit niciodată un răspuns de la împărat, pe care l-a numit „conducătorul unei țări mici”, și a jurat să invadeze Japonia. Mongolii au început să lucreze la construirea unei flote enorme de nave de război și au recrutat mii de războinici din China și Coreea.
Prima invazie mongolă a Japoniei
În toamna anului 1274, mongolii au lansat prima invazie asupra Japoniei, care a devenit cunoscută sub numele de Bătălia de la Bun’ei. Se estimează că între 500 și 900 de nave și 40.000 de războinici, majoritatea etnici chinezi și coreeni, au ajuns pe malurile Golfului Hakata, unde cele două forțe s-au întâlnit. Mongolii au devastat forțele japoneze care au început să se retragă. Cu toate acestea, temându-se că japonezii se pregăteau să se întoarcă cu întăriri, mongolii s-au retras pe navele lor. În acea noapte, taifunul a lovit în timp ce navele zăceau la ancoră în Golful Hakata. Până în zori, au mai rămas doar câteva nave. Restul au fost distruse, luând cu ele viețile a mii de mongoli.
A doua invazie mongolă a Japoniei
În timp ce japonezii au avut o evadare norocoasă în 1274, lupta nu s-a terminat încă. Mongolii erau acum mai hotărâți ca niciodată să cucerească Japonia. Au muncit din greu să-și reconstruiască flota și să recruteze un număr mai mare de războinici. Între timp, Japonia a construit ziduri înalte de doi metri pentru a se proteja de atacurile viitoare. Șapte ani mai târziu, mongolii s-au întors cu o flotă enormă de 4.400 de nave și aproximativ 70.000 până la 140.000 de soldați. Un set de forțe a plecat din Coreea, în timp ce un altul a plecat din sudul Chinei, întâlnindu-se în apropiere de Golful Hakata în august 1281. În imposibilitatea de a găsi un loc de oprire adecvat din cauza zidurilor, flota a rămas pe linia de plutire pentru luni de zile și epuizat proviziile.
Pe 15 august, mongolii s-au pregătit să lanseze atacul asupra forțelor japoneze mult mai mici care apărau insula. Cu toate acestea, pentru a doua oară, un taifun masiv a lovit, distrugând flota mongolă și dejucând încă o dată încercarea de invazie. Relatările japoneze contemporane indică faptul că peste 4.000 de nave au fost distruse și 80 la sută din soldați fie s-au înecat, fie au fost uciși de samurai pe plaje, în ceea ce a devenit una dintre cele mai mari și mai dezastruoase încercări de invazie navală din istorie. Mongolii nu au mai atacat Japonia de atunci.
Raijin și Vântul Divin
Conform legendei japoneze, Kamikaze (vânt divin) a fost creat de Raijin, zeul fulgerelor, tunetelor și furtunilor, pentru a proteja Japonia împotriva mongolilor. Una dintre cele mai vechi zeități japoneze, Raijin, este un zeu shinto, cunoscut și sub numele de kaminari (din kami „spirit” sau „zeitate” și nari „tunet”). El este de obicei descris ca un spirit cu aspect de demon care bate în tobe pentru a crea tunetul. O altă variantă a legendei spune că taifunurile kamikaze au fost create de Fujin (zeul vântului).
Kamikaze ca metaforă
Termenul kamikaze a fost folosit mai târziu în al doilea război mondial pentru a se referi la piloții sinucigași japonezi care și-au prăbușit în mod deliberat avioanele în țintele inamice, de obicei nave. Metafora însemna că piloții urmau să fie „vântul divin” care să-și îndepărteze din nou dușmanul de pe mare. Piloții kamikaze au făcut multe pagube flotei americane, cu prețul vieții a aproximativ 2.000 dintre cei mai dedicați tineri. Mișcarea kamikaze a evoluat din disperare când a devenit evident că Japonia urma să piardă războiul. Cuvântul „kamikaze” a fost introdus în limba engleză pentru a se referi la cineva care își asumă un mare risc, cu puțină preocupare pentru propria siguranță.
Având în vedere momentul celor două taifunuri, care au coincis exact cu cele două tentative de invazie din Japonia, este ușor de văzut de ce aceste furtuni masive au fost privite ca daruri de la zei. Dacă nu ar fi fost cele două taifunuri „kamikaze”, este foarte probabil ca Japonia să fi fost cucerită de mongoli, ducând la un viitor foarte diferit.
Citeste si
- 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
- 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r