Lăcașul sfânt din Transilvania – Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche – Monden
Home > Diverse > Lăcașul sfânt din Transilvania – Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche

Reclamă

Diverse

Lăcașul sfânt din Transilvania – Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche

Lăcașul sfânt din Transilvania – Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche

Reclamă

Într-un noian de agitație, dorința de a avea și a dobândi mereu mai mult, de a călători în destinații exotice și de a gusta din plăcerile lumești, există și oameni care caută liniștea, rugăciunea și deseori misterul. Dacă am considera ca pentru a hrăni aceste dorințe ar fi nevoie de călătorii lungi în locuri inedite din lume, ei bine, România este presărată cu astfel de atracții mirifice unde oamenii pot rezona perfect cu ceea ce îi înconjoară.

Un loc unic în lume

La 45 de kilometri de Orașul de la poalele Tâmpei, minunatul Brașov, pelerinii pot vizita unul dintre cele mai misterioase așezări de cult din țară – Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche. Denumită de-a lungul anilor de locuitorii satelor din împrejurimi „Templul Ursitelor”, „Templul Dorințelor” și chiar „Templul Extratereștrilor”, locul a câștigat rapid curiozitatea celor care au auzit despre el. Numeroase povești cu privire la proveniența acestuia au fost croite de-a lungul timpului, însă cea mai cunoscută este aceea că bazele unui astfel de loc ar fi fost puse de un anumit călugăr pe nume Nicodim. Mica așezare este localizată sub pământ, fiind compusă din trei încăperi cu boltă, pe care locuitorii au găsit scrijelite cruci și chiar chipul Mântuitorului. Cel mai atractiv element al mănăstirii rupestre de la Șinca Veche este un turn conic prin care albastrul cerului se poate zări.

Reclamă

Acesta este localizat în cea mai „ascunsă” încăpere a lăcașului de cult.  Una dintre legendele locului spune că fiecare rugător care se așează sub forma respectivă și își pune orice dorință, aceasta va fi în cel mai apropiat timp îndeplinită. De asemenea, o altă povestioară legată de misteriosul loc i-a adus titulatura de „Templu al Extratereștrilor”, după ce în nisipul care din interiorul așezământului au fost descoperite și particule de cuarț și siliciu, elemente despre care se credea că ar ajuta la comunicarea cu ființele ce nu locuiesc pe planeta noastră.Dincolo de atractivele „nuanțe” aduse provenienței reale ale Mănăstirii din localitatea Șinca Veche, au fost atent studiate cele mai vechi date despre acest loc.

Monument feudal ce datează din 1622

Mănăstirea Vodita, cum a căpătat în ultimii ani numele, ar data de fapt din perioada în tulbure de după cucerirea popoarelor Europei de către Imperiul Otoman. Deși legat de apariția ei sunt creionate diverse legende, în realitate, Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche a fost menționată pentru prima dată în anul 1622 într-un hristov. 6 ani mai târziu, lăcașul de cult ar fi fost rezidit din temelii, urmând ca în 1700 să apară pe harta mănăstirilor, document întocmit atunci de stolnicul Cantacuzino. Trecând prin negura anilor, a influențelor și schimbărilor istoriei, abia în anul 1991, mănăstirea este resfințită sub forma în care se regăsește și în prezent. Alături de așezământul de sub pământ, se află o mică biserică de lemn în care sunt oficiate slujbele religioase. De asemenea, imediat lângă lăcașul de cult au fost construite chiliile monahilor care au ales acest colț de rai pentru a-l sluji pe Dumnezeu.

Chiar dacă pelerinii aleg de cele mai multe ori să ajungă la Mănăstirea rupestră de la Șinca mai ales pentru legendele fascinante ale locului, un lucru este cert însă: un astfel de lăcaș de cult nu a mai fost descoperit nicăieri în lume până în prezent.Localitatea pe teritoriul căreia este așezată Mănăstirea Vodita, „Șinca”, este atestată documentar abia din secolul al XVll-lea, denumirea fiind acordată după numele istoricului Gheorghe Șincai, ale cărui rădăcini se află aici.

Loc frecventat de către vânătorii de comori

În interiorul mănăstirii săpate în stâncă au fost de-a lungul timpului căutate „ipotetice” comori de către pasionații acestui tip de activitate. În urma lor, dornicii de aventură și câștiguri fanteziste, au reușit să contribuie la destabilizarea unor încăperi și implicit la prăbușirea unor porțiuni de pereți.

Neconcordanțe în ceea ce privește  elementele din interior

Deși este considerat unul dintre cele mai vechi așezări monahale ortodoxe, lăcașul de cult este presărat și cu elemente care ar contesta acest lucru.

Dincolo de porțiunea de piatră considerată un mic altar și crucile regăsite pe pereți, într-una dintre încăperi se regăsește Steaua lui David, precum și semnul distinctiv Yin și Yang sau clepsidra. Aceste aspecte încă ridică semne de întrebare celor care studiază locul.

Citeste si