Reclamă
Se spune că „asasin” își are originea în Hashshashin. Una dintre cele mai captivante legende este cea a Hashshashilor, care în Evul Mediu inspirau teamă în inimile liderilor din Orientul Mijlociu. Hassan-i Sabbah, supranumit Bătrânul Muntelui de nimeni altul decât de Marco Polo, era, la sfârșitul secolului al XI-lea, căpetenia ordinului Nizari, format din musulmani șiiți. Aceștia au fost faimoșii Hashshashini, care au creat o rețea de fortărețe montane și au reprezentat o amenințare la adresa autorității sunite selgiucide din Persia. Hashshashinii erau faimoși pentru felul ingenios în care își asasinau adversarii.
Cum există multe povești despre Hashshashini, este destul de greu de separat realitatea de ficțiune. Multe dintre dovezile istorice referitoare la Hashshashin au venit fie din surse europene, fie de la oameni care le-au fost dușmani. Povestea Hashshashin începe chiar de la schisma inițială a Islamului, care a avut loc în 632 d.Hr. La acea vreme, musulmanii s-au certat pe succesiunea profetului Mahomed, ceea ce a provocat o divizare între șiiți și suniți. Ordinul Nizari a părăsit apoi islamul șiit, când o altă luptă pentru putere i-a forțat pe adepții prințului Ismaili Nizar să fugă în munții Persiei.
Reclamă
Misionarul radical Hassan-i Sabbah a fost nevoit să fugă pentru că l-a susținut pe Nizar și a a întemeiat o subsectă musulmană, cunoscută sub numele de Nizari. În căutarea unei baze din care să-și gestioneze munca misionară, Hassan-i Sabbah a pus ochii pe Castelul Alamut. acum în Iranul. Locația era ideală pentru că avea vedere asupra văii înconjurătoare. Apoi a înființat fortărețe în zonele muntoase din Persia și Siria, dotate cu infrastructură complexă de apă și construite pentru a rezista asediilor. Unele dintre rămășițele lor pot fi vizitate și astăzi, inclusiv Castelul Alamut, parțial restaurat, sau Castelul Lambsar din munții Alburz. Hassan-i Sabbah a creat un grup militar de luptători fedayin (însemnând „sacrificiul de sine” în arabă), cunoscut sub numele de Ordinul Asasinilor sau Hashshashin. Musulmanii Nizari au fost urâți atât de șiiți, cât și de musulmanii suniți, care i-au atacat din toate părțile. Acești Hashshashin au devenit cunoscuți pentru tacticile lor mortale și devotamentul religios.
Marco Polo și Hashshashinii „drogați”
Potrivit unei povești auzite în orient de călătorul italian Marco Polo, Hassan-i Sabbah își racola adepții după ce îi droga cu hașiș. Când își reveneau, Hassan-i Sabbah pretindea că el era singurul care avea puterea de a le permite să se întoarcă în paradis. Potrivit acestei variante a legendei, devotamentul fedayinilor a fost alimentat de droguri și i-a determinat să execute fără să crâcnească ordinele. Fedayinii au dezvoltat strategii de gherilă subversive și îi asasinau în moduri ingenioase pe dușmanii Nizari.
Unii istorici susțin că termenul Hashshashin provine din cuvântul arab pentru hașiș. „Istoricii cred că observatorii occidentali, care nu au înțeles de ce Nizari foloseau tactici de gherilă, au presupus că sunt supuși unui drog precum hașișul”, explică National Geographic. Alții susțin că termenul hashshishi a fost folosit pentru prima dată de califul fatimid al-Amir în 1122 ca referință derizorie la Nizari sirieni. În loc să însemne literal că acești oameni se drogau cu hașiș, cuvântul trebuie interpretat, la figurat, ca o modalitate de a se referi la „proscriși””. Acest termen a fost folosit de către istoricii anti-Nizari sirieni și persani și, în cele din urmă, s-a răspândit în Europa prin intermediul cruciaților.
O victimă faimoasă
Deși Hashshashin au fost celebri pentru asasinatele pe care le-au comis pe parcursul a aproape 200 de ani, unii chiar au pus la îndoială reputația lor ca ucigași cu sânge rece. Au fost într-adevăr mulți oameni uciși de Hashshashin în plină zi, dar reputația lor le-a luat-o mult înainte și devenise ceva obișnuit să li se pună în cârcă toate crimele politice. Una dintre cele mai faimoase victime ale lor a fost Conrad de Montferrat, regele de facto al Ierusalimului la sfârșitul secolului al XII-lea. Legenda spune că Conrad a fost ucis în timp ce se plimba în orașul Tir cu un anturaj de cavaleri. Doi Hashshashin, deghizați în călugări creștini, l-au înjunghiat pe Conrad de două ori, ucigându-l. Deși nu se știe cine i-a angajat pe acești Hashshashin, s-a zvonit că a fost vorba de Richard Inimă de Leu și de Henric de Champagne.
Utilizarea războiului psihologic
Ceea ce este chiar mai impresionant decât îndrăzneala Hashshashinilor este utilizarea eficientă a războiului psihologic. Insuflând frica în dușmanii lor, ei au reușit să-și câștige supremația fără a-și risca viețile. Marele lider musulman Saladin, de exemplu, a supraviețuit la două tentative de asasinat ale Hashshashinilor, care i-au provocat paranoia, temându-se permanent pentru viața lui. O poveste spunea că Saladin s-a trezit într-o noapte, în timpul campaniei în Siria, și a văzut pe cineva părăsindu-i cortul. Lângă pat, a descoperit un bilet prins cu un pumnal otrăvit. Biletul cuprindea amenințarea că va fi ucis dacă nu se retrage. Saladin a decis să negocieze un armistițiu cu Hashshashin
În ciuda notorietății și priceperii lor, Hashshashini au fost distruși de mongoli. În 1256, fortăreața Hashshashin de la Alamut, considerată inexpugnabilă, a căzut în mâinile mongolilor. Deși Hashshashini au reușit să recucerească și să dețină Alamut timp de câteva luni, în cele din urmă au fost zdrobiți în 1275.
Citeste si
- 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
- 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
