Reclamă
Într-o epocă în care talentul femeilor geniale nu era recunoscut, Lou Andreas-Salomé a fost una dintre femeile care au rupt barierele convenționale, croindu-și propria cale într-o lume a bărbaților. În secolul XIX, când femeilor nu li se permitea să aibă preocupări intelectuale, ea a reușit să devină prima femeie psihanalist din lume și un filozof respectat. În acest articol, vom oferi mai multe detalii despre viața unei muze cu o minte sclipitoare.
Capacitatea intelectuală și puterea creatoare au transformat-o într-o muză pentru unii dintre cei mai mari gânditori ai secolului XIX. Pentru filozoful Nietzsche, ea era „cea mai inteligentă persoană pe care am cunoscut-o vreodată”, discipolul perfect al ideilor sale despre lume. Pentru poetul Rainer Maria Rilke, ea era o „femeie extraordinară” care i-a influențat întreaga evoluție. Pentru părintele psihanalizei, Sigmund Freud, ea era a doua femeie care l-a impresionat (după Minna Bernays), „o înțelegătoare prin excelență” cu care a menținut o lungă corespondență.
Reclamă
Viața unei femei libere
Salomé a venit pe lume în orașul Sankt Petersburg din Rusia, în anul 1861. Mai avea cinci frați mai mari iar tatăl ei, Gustav Salomé, se trăgea dintr-o familie originară din Avignon, care părăsise Franța după Revoluția Franceză din 1789, stabilindu-se în țările baltice. A fost crescută cu strictețe într-o familie protestantă dar la vârstă de 17 ani, a respins toate restricțiile și a părăsit Biserica. Pasiunea ei pentru literatură și filozofie au adus-o la pastorul olandez Hendrik Gillot, care a devenit dascălul și ghidul ei spiritual, fără să afle părinții ei.
Reușește să acumuleze cunoștințe vaste în domeniul teologiei și filozofiei. Gillot, în vârstă de 42 de ani, care era căsătorit și avea doi copii, o cere în căsătorie. Ea refuză această propunere și se mută la Roma, după moartea tatălui său. Aici începe să frecventeze un grup de cititori ai filozofiei lui Schopenhauer, cunoscându-l pe Paul Rée, un istoric al filozofiei cu 12 ani mai în vârstă decât ea. Prin Paul Rée, Salomé îl cunoaște pe Friedrich Nietzsche, care avea 37 de ani și nu era cunoscut încă.
Salomé și Nietzsche
Rée și Nietzsche au devenit prietenii ei și au cerut-o în căsătorie, fiind fascinați de inteligența și frumusețea ei. Din păcate, Salomé i-a refuzat pe amândoi. La un moment dat, Paul Rée s-a mutat cu Salomé într-un apartament din Berlin, locuind împreună mai mult de trei ani. După această perioadă, au rămas prieteni. Femeia după care a tânjit atât de mult, a rămas doar o iubire neîmpărtășită. Nietzsche a fost profesorul ei de filozofie timp de jumătate de an și a sfârșit prin a se îndrăgosti. Salomé îi refuză cererea în căsătorie dar îi respectă în continuare munca.
Salome, Rée și Nietzsche
Deși relația lor s-a sfârșit într-un mod trist, Salomé a inclus ideile lui Nietzsche în romanul ei, douăzeci de ani mai târziu, înfățișându-i personalitatea extraordinară. Atât Salomé cât și Nietzsche aveau o predilecție spre aforisme (cugetări într-o formă concisă, maxime), iar acest roman reflectă orientarea lor filozofică. Nietzsche stăpânea foarte bine arta cuvintelor și a creat un nou stil în scrierea filozofiei, care până atunci era exprimată într-un stil rigid, academic.
Salomé și Rilke
În 1886, Salomé se logodeste cu Friedrich Carl Andreas, un geniu în literatură, îndrăgostit nebunește de ea. Deși îi refuză cererea în căsătorie, Andreas o șantajează emoțional și ea acceptă până la urmă, cu o condiție: să nu aibă relații intime. Au fost căsătoriți până la moartea lui Andreas, în 1930, dar au trăit ca niște străini și s-au mulțumit cu o relație bazată pe respect. În 1897, Salomé îl cunoaște pe Rainer Maria Rilke. În acea perioadă, Rilke avea doar 21 de ani și era student la istoria artei iar Salomé avea 36 de ani și era o scriitoare cunoscută.
După trei luni de tratative, amândoi au fost atrași în vâltoarea dragostei și au devenit iubiți. „Rene” a devenit „Rainer” pentru a da o rezonanță germană numelui său. Relația lor a fost intensă și a durat peste trei ani. S-a sfârșit în momentul în care poetul s-a căsătorit cu Clara Westhoff (sculptora) în anul 1900. În următoarele două decenii, cei doi au menținut legătura, scriindu-și peste 200 de scrisori pline de poezie. În vara lui 1914, Rilke îi mărturisește într-o scrisoare că se luptă cu depresia și că trece printr-un blocaj creativ. Corespondența lor se găsește în cartea “Rilke and Andreas-Salomé: A Love Story in Letters.”
Salomé și Freud
Având deja 50 de ani, Salomé a realizat că problemele oamenilor sunt analizate mai degrabă prin prisma psihologiei. A început să studieze acest domeniu și a devenit prima psihanalistă din lume. În anul 1911, participă la Congresul Psihanalizei din Weimar, unde îl cunoaște mai bine pe Sigmund Freud. Îl cunoscuse în urmă cu un deceniu și se admirau reciproc.
Au discutat despre munca de cercetare și despre pacienții lor, au schimbat idei și perspective care au mers de la narcisism la anxietate și chiar masturbare și au vorbit despre psihologia artistului. Salomé i s-a adresat cu „Dragă profesor” iar Freud a respectat-o pentru înzestrarea intelectuală. Și-au trimis scrisori care tratează diverse subiecte: război, religie și moarte. Corespondența lor este cuprinsă în cartea „Sigmund Freud and Lou Andreas-Salome Letters.” Într-o scrisoare din timpul Primului Război Mondial, după ce doi dintre fiii săi se înrolaseră în luptă, Freud îi scrie:
„Nu mă îndoiesc că omenirea va supraviețui acestui război, dar știu că pentru mine și contemporanii mei, ea nu va mai fi niciodată un loc fericit. E prea hidoasă. Și cel mai trist lucru este că oamenii se comportă exact așa cum ne așteptăm în urma analizelor noastre psihologice. Din cauza asta, nu am fost de acord niciodată cu optimismul tău. Concluzia mea secretă a fost întotdeauna următoarea: întrucât asistăm neputincioși la felul în care civilizația actuală este împovărată de o enormă ipocrizie, rezultă că suntem nepotriviți organic pentru ea. Trebuie să abdicăm, iar Marele Necunoscut care se ascunde în spatele Sorții, va repeta într-o zi acest experiment cu o altă rasă.”
Imn vieții – către Sigmund Freud
„Cu siguranță, un prieten iubește un prieten
Așa cum te iubesc eu, viață enigmatică.
Fie că m-am bucurat sau am plâns cu tine,
Fie că mi-ai oferit bucurie sau durere,
Te iubesc cu toate defectele tale.
Și dacă trebuie să mă distrugi,
Mă voi smulge din brațele tale,
Mă voi desprinde de la pieptul tău.
Te îmbrățișez cu toată puterea mea!
Lasă-ți toate flăcările să mă aprindă,
Lasă-mă în ardoarea luptei
Cercetează-ți enigma din ce în ce mai profund.
Să trăiești și să gândești milenii!
Strânge-mă acum în brațele tale:
Dacă nu mai ai bucurie să-mi dai,
Atunci, îmi rămâne durerea ta”.
- Surse: bel-esprit.ro
- The Collector
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
