Reclamă
Multe manifeste au fost scrise de-a lungul epocii moderne, iar Manifestul Futurist ar putea fi considerat cu greu ca fiind primul. Pornind de la romantism, artiștii și alți creativi au lăsat urme a ceea ce i-a inspirat, a viziunilor, ideilor teoretice și viselor, nu doar în artă, ci și în formă scrisă. Manifestul Futurist, cu toate acestea, iese în evidență ca primul care a fost creat înainte de operele de artă reale, și a servit ca bază, ca un bazin ideologic de unde ideile despre noua lume și noua artă ar putea fi luate, și transformate în artă vizuală și arhitectură.
Filippo Tommaso Marinetti publică Manifestul Futurist
Reclamă
Apariția Manifestului Futurist într-un cotidian, a fost o altă noutate, iar autorul său, Filippo Tommaso Marinetti, a evitat publicațiile artistice pentru o mass-media cu multi cititori. Apărând pe prima pagină a ziarului francez Le Figaro, pe 20 februarie 1909, a creat repercusiuni care s-au simțit de-a lungul secolului 20.
Futurismul și fascinația pentru progresul tehnologic
Termenul futurism nu a fost însă folosit pentru prima dată de Marinetti. Vincenzo Gioberti în Augurio dell’Italia futura a fost cel care a folosit cuvântul futurism cu peste o jumătate de secol înainte de Marinetti, în 1843. Idei specifice, cu toate acestea, legate de mișcarea futuristă și futurism, în general, nu apar în acest text anterior, deși o anumită viziune a unui viitor utopic, este explicată în ea. Manifestul Partidului Comunist din 1847 l-a inspirat pe Marinetti cu retorica sa radicală pe care o va adopta mai târziu. În recenzia sa, Poesia, apărută în 1905, această influență este vizibilă atunci când Marinetti proclamă:
“Idealiști, muncitori ai gândirii, uniți-vă pentru a arăta că inspirația și geniul merg în pas cu progresul mașinii, al aeronavei, al industriei, al comerțului, al științelor, al electricității.”
Din această scurtă propoziție este evident cursul pe care îl va urma radicalismul lui Marinetti, dar și obiectivul mai larg pe care îl va stabili pentru mișcarea futuristă. Fascinația față de progresele tehnologice, modernizarea mediilor urbane și accelerarea lumii industriale, vor constitui o bază estetică a mișcării. Manifestul comunist aparține unui grup de scrieri activiste politice, iar cel futurist, cu un discurs la fel de radical și provocator, care necesită răsturnări ideologice, estetice și sociale, face parte din aceeași categorie. Importanța sa poartă această clasificare.
De la Renaștere la mitologia futuristă a viitorului
Creat la începutul secolului XX, Manifestul Futurist iese în evidență ca un crainic al noii mișcări artistice, dar semnificația sa este mult mai largă decât domeniul culturii vizuale. Acesta este conceput de Marinetti ca o nouă forță a renașterii culturale italiene, cea care este obosită de aderența stătută și neproductivă la trecut, îndemnând acum la crearea Italiei moderne. Această nouă societate ale cărei principii ar trebui să se bazeze pe ideea de progres, respingerea trecutului și crearea de noi estetici, de frumusețe găsită în război și în distrugere, este o mișcare politică activistă care își răspândește influența asupra diferitelor sfere sociale.
Marinetti și prietenii săi futuriști au cerut distrugerea muzeelor
Futurismul a introdus ideea de estetică nouă, care ar lua locul celei vechi (narațiuni istorice și forme tradiționale de exprimare). Depășind limitele a ceea ce este considerat adecvat și acceptabil din punct de vedere social, Marinetti și prietenii săi futuriști au cerut distrugerea muzeelor ca altare ale unor modele culturale învechite și au insistat asupra creării identității culturale moderne pentru Italia.
Distrugerea trecutului ar face loc unui model cultural nou
Familiarizat cu acea cultura italiană din secolul al XIX-lea, Manifestul Futurist a venit ca răspuns la relația problematică dintre trecutul și prezentul țării. Alphonse Lamartine a criticat cultura națională a timpului ca fiind un „cimitir al fosilelor istorice”, în timp ce un alt intelectual, Gabriele D’Annunzio, a descris celebrele orașe renascentiste ca fiind „orașe ale tăcerii”. Într-o astfel de atmosferă, futuriștii au venit ca forța motrice a schimbării, o forță care a cerut distrugerea trecutului pe care ar putea fi construit un model cultural diferit și nou.
Conștientă de faptul că Risorgimento, sau renașterea culturală din Italia secolului precedent, nu a fost finalizată, doctrina revoluționară a lui Marinetti a propus o abordare complet diferită. În loc să privească în trecut și să caute un element unificator în marile nume ale istoriei naționale, modelul cultural al viitorului ar trebui și trebuie să se bazeze pe estetica revoluționară a mașinii, a vitezei și a războiului. Un astfel de mesaj radicalizat a dat Futurismului dimensiunea unei noi mitologii; a fost o „religie a viitorului”.
Manifestul futurist și analiza influenței sale
Deși a apărut pentru prima dată într-un cotidian francez, Manifestul Futurist a fost îndreptat în primul rând către spațiul cultural italian, iar creatorul său a avut ca scop provocarea unei rupturi a traiectoriei istorice. Cu toate acestea, semnificația sa depășește cu mult frontierele naționale. În domeniul culturii vizuale, a adus formele artistice care nu mai sunt fondate în tradițiile trecutului. Proclamând mașina ca factor estetic dominant, ea a subliniat tema caroseriei-mașină care avea să devină un dat în lucrările antropologice care se ocupă de om și de relația sa cu civilizația industrializată.
Influența asupra artiștilor cubiști
Apariția sa în Franța a afectat mediul cultural și artiștii care trăiau acolo. Fiind un suport ideologic pentru experimente vizuale, artiști precum Albert Gleizes și Jean Metzinger i-au înțeles în curând semnificația. Având o ideologie definită, au fost recunoscuti imediat în lumea artei, și au format grupul numit artiști cubiști în 1911. Cu toate acestea, șovinismul elitei intelectuale franceze a respins mai târziu orice impact al futurismului asupra acestui model artistic.
Dadaismul
Influența Manifestului în Europa s-a răspândit nu doar prin intermediul presei tipărite, ci și prin impulsul fondatorilor mișcării care au ținut numeroase conferințe de la Paris, Berlin, Londra, la Moscova. Manifestul și mișcarea au avut o influență semnificativă asupra scenei avangardiste ruse, unde s-a format în curând un grup de futuriști ruși, dar, la fel ca francezii, au negat și ei influența. Dadaismul își datorează, de asemenea, impulsul activist, ideilor propagate de Manifestul Futurist. Conflictul inițial dintre cei doi fondatori ai mișcării dadaiste, Tristan Tzara și Hugo Ball, care s-a rezolvat când Ball a plecat din Zurich, a fost despre modelele culturale pe care cei doi lideri au vrut să le adopte. În timp ce Ball era pentru o răspândire în Pacific a ideilor dadiste, Tzara – care se presupune că „a pierdut somnul” din cauza notorietății lui Marinetti – a cerut o acțiune mai incisivă.
Semnificația Manifestului Futurist
Primul Manifest Futurist din 1909 a fost urmat de discursul futurist din 1910 în limba engleză și de discursul spaniolilor din același an. De asemenea, este important de remarcat faptul că Manifestul Futurist din 1909 a fost urmat de manifeste scrise de alți membri ai grupului, cum ar fi La Pittura futurista: Manifesto tecnico (Pictura futuristă: Manifestul tehnic) de Umberto Boccioni, La Musica futurista: Manifestul tecnico (Muzica futuristă: Manifestul tehnic) de Balilla Pratella, L’Art des bruts (Arta zgomotelor) de Luigi Russolo, și Tehnica Manifeste a lui Marinetti de la littérature futuriste (Manifestul tehnic al literaturii futuriste) , printre altele. După cum reiese din această listă, futurismul a influențat un spectru larg de activități culturale, de la artă, la muzică și literatură. Cu toate acestea, importanța sa nu se oprește aici.
O proclamație politică care a schimbat traiectoria culturii
Fiind mai presus de toate o proclamație politică, Manifestul Futurist a schimbat profund statutul artei dintr-o disciplină limitată de exprimare vizuală într-un factor politic și agent al schimbării sociale și politice. Înțelegerea producției artistice ca un alt element în acțiunea revoluționară propagată de futuriști, va fi transferată tuturor avangardelor europene. Arta ca acțiune politică, socială și, în cele din urmă, artistică, a devenit modus operandi pentru mulți artiști și mișcări artistice de la publicarea Manifestului, inclusiv pentru practici contemporane. O legătură pe care Manifestul a creat-o între artă și politică, în care arta joacă un rol activ în revizuirea și interogarea tradiției, istoriei și valorilor sociale normative, definește rolul artei până în prezent.
Nota editorului: Manifeste futuriste
Pe 20 februarie 1909, un manifest beligerant care anunța nașterea mișcării futuriste a apărut pe prima pagină a ziarului parizian Le Figaro și a trimis unde de șoc în întreaga Europă. Autorul, un tânăr poet pe nume F.T. Marinetti, a cerut ca scriitorii și artiștii să respingă clasicismul trecutului și să celebreze tehnologia dinamică a vieții urbane moderne. Alături de un grup de artiști cu aceleași idei, în următorii ani, Marinetti a fost pionierul unor expresii care ar elogia viteza și industria, într-o reacție împotriva clasicilor și chiar împotriva mișcărilor contemporane, cum ar fi cubismul. Disponibil în limba engleză pentru prima dată în peste 20 de ani, Manifestele Futuriste sunt de foc, sunt explozive și spirituale, și cruciale pentru orice apreciere deplină a producțiilor moderne.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
