Maria Rosetti, prima femeie gazetar din România, un simbol al curajului. A avut un mare rol în Revoluția de la 1848

Au existat perioade în România în care arta cuvântului putea fi folosită doar de bărbați, însă și așa, unele femei au știut cum să își găsească singure libertatea de exprimare și să lupte pentru a transmite mai departe informația corectă și pentru ca numele lor să fie întipărit în istoria țării. Așa a fost și Maria Rosetti, prima femeie gazetar din România, în epoca în care această meserie era dedicată mai mult bărbaților.

Maria, numele tău a scris istorie

De departe, Maria Rosetti este și o figură centrală a celor întâmplate în perioada Revoluției de la 1848, fiind un adevărat simbol al istoriei țării, după ce a apărat idealurile naționale alături de soțul ei, C.A. Rosetti, membru fondator al Academiei Române, jurnalist, revoluționar și fondator al Partidului Național Liberal, urmaș al familiei de boieri Rosetti. Nu multe femei ar avea tăria și devotamentul să lupte pentru un ideal, așa cum a făcut Maria Rosetti.

Pe numele său, Marie Grant, frumoasa jurnalistă s-a născut pe data de 25 februarie 1819, la Plymouth, orașul Guernsey, din Scoția, fiind fiica căpitanului scoțian Edward Grant și a franțuzoaicei Marie Lavasseur. Ea și-a petrecut anii copilăriei la Provence, în Franța, acolo unde a învățat bunele maniere și modul în care să lupte pentru obiectivele sale.

În anul 1837, unul dintre frații săi, Effingham Grant, diplomat de carieră, a fost numit în funcția de consul britanic în Țara Românească. Un an mai târziu, Marie a decis să vină și ea la București. A început să lucreze în familia colonelului Ioan Odobescu, pe postul de institutor pentru renumita familie. Unul dintre copiii soților Odobescu era chiar Alexandru Odobescu, faimosul politician și scriitor. Marie a ajuns rapid cunoscută în „lumea bună” din București, deoarece era foarte deșteaptă și deosebit de frumoasă.

Ea l-a întâlnit pe C.A. Rosetti, membru fondator al Academiei Romane, jurnalist și fondator al Partidului Național Liberal. Acesta era membru al familiei de boieri Rosetti, dar mai ales un prieten apropiat al lui Effingham Grant, fratele mai mic al celei care avea să devină jurnalist. Rosetti era prieten cu familia Odobescu. Vorbeau cu drag de câte ori se întâlneau, iar între ei s-a înfiripat o frumoasă poveste de iubire.

Pe data de 31 august 1847, Marie devine soția lui C.A. Rosetti, după o ceremonie religioasă anglicană desfășurată la casa familiei sale din Plymouth. Cei doi s-au căsătorit ortodox la Viena, iar nași le-au fost Ștefan și Alexandru Golescu. De atunci, ea și-a spus Maria.

Maria Rosetti a avut mai multe probleme de integrare în societatea boierească autohtonă, pe care le-a depășit datorită faptului că era foarte inteligentă și mai ales că avea o vastă cultură generală, extrem de apreciată de persoanele din jur. A știut cum să câștige inimi la rând și cum să își spună părerea legată de cele mai arzătoare subiecte ale societății timpurilor de atunci.

Maria iubea și copiii. Alături de Rosetti a avut opt copii – două fete și șase băieți, din care au supraviețuit doar patru, iar cel dintâi, o fetiță, s-a născut chiar pe 18 iunie 1848, ziua izbucnirii revoluției care a marcat istoria țării și avea să fie un copil care a simțit pe pielea sa anul în care a venit pe lume.

Timpul a trecut, iar anul 1848 a venit cu Revoluția în Țara Românească. Maria intră în lupta pentru drepturile românilor, alături de C.A. Rosetti. Pe atunci, ea avea să devină o adevărată susținătoare a drepturilor femeilor.

Rosetti participa la planurile Revoluției. Cum a salvat un sărut viața emblematicului bărbat

Între filele de istorie ale țării noastre o regăsim astfel pe Rosetti ca un simbol al curajului în momentul în care a luat parte la întâlnirile care aveau loc în casa familiei, prin care se organiza planul Revoluției. Cel mai mare rol însă nu a fost acesta. Maria a salvat revoluționarii de la arestare și i-a ajutat să treacă Dunărea. Momentele acelea aduc cu ele fapte de curaj și vitejie, în condițiile în care aceasta ajuta revoluționarii să plece și în același timp își ținea în brațe fetița ei de doar câteva luni, știind că își riscă viața, dar și pe cea a copilului său.

În luna septembrie a anului 1848, C.A. Rosetti a fost arestat de turci și urma să fie dus în Serbia. Văzând ce se întâmplă, Maria, alături de personalități marcante precum Nicolae Bălcescu, Ion Ionescu de la Brad sau Dimitrie Bolintineanu își face un mare plan care avea să schimbe totul. Ea alege să ascundă de adevărata sa identitate, se deghizează astfel în țărancă, și, având fetița în brațe, a cerut voie celor care îi supravegheau soțul pe corabie să îi permită să îl sărute. Însă, ce sărut!

Maria i-a strecurat lui C.A. Rosetti în gură un bilețel pe care notase ora și locul unde el, împreună cu grupul de revoluționari, urmau să fie eliberați. Atunci a știut acesta că în fața sa se află o femeie atât de vitează încât bătăile inimii i se pot auzi de la mile distanță. Operațiunea de eliberare a fost un adevărat succes.

Pentru că și-a iubit propria libertate, dar și libertatea țării în care locuia, Maria și-a botezat fiica Liberte Rosetti.
Au fost, bineînțeles, mai multe perioade grele pentru Maria și soțul său. Cât mișcarea revoluționară a trecut prin înfrângeri, Maria Rosseti trăiește, alături de soțul ei, în exil, la Paris. Nouă ani au stat departe de țară.

Muză pentru pictorul Constantin Daniel Rosenthal

În anul 1850, Maria a fost muză prietenului de familie. Este vorba despre pictorul și revoluționarului Constantin Daniel Rosenthal, un artist jumătate ungur, jumătate evreu și jumătate român, care s-a convertit la creștinism cu un mare scop: realizarea lucrării „România revoluționară”, dar și pentru pictura “România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății.” A plătit mult pentru aceste opere. Un an mai târziu, Rosenthal, aflat în exil, vrea să se întoarcă în țară, dar este prins de autorităţile austriece şi dus la Budapesta, unde a fost torturat până când și-a dat ultima suflare. A murit la vârsta de 31 de ani.

În anul 1853, Maria merge la Paris, acolo unde a publicat lucrarea „Principautes Danubiennes”. Ea colaborează cu renumitul „La Presse”. Pe data de 23 ianuarie 1853 se naște Vintilă Rosetti, unul din copiii săi, un mare jurnalist și scriitor. Patru ani mai târziu, în anul 1857, Maria Rosetti revine alături de familie în față și devine redactor la publicația „Românul”, ziar înființat de soțul ei.

În perioada anilor 1865 – aprilie 1866 a editat publicația „Mama și copilul”, o revistă literară săptămânală dedicată articolelor și traducerilor despre educația celor mici. Datorită sufletului mare pe care îl avea, Maria Rosetti a fost un pion important și în organizarea evenimentelor caritabile de la acea vreme.  Între anii 1866 – 1867, a ajutat la strângerea de fonduri pentru combaterea foametei, iar în 1877, după ce România a știut să își câștige prin trudă independența, a înființat și administrat spitalele din Turnu Măgurele și Craiova. Ea a condus și un spital de campanie și  a deschis porțile unui mare proiect: „Comitetul Femeilor”, prin care a reușit să strângă fonduri substanțiale pentru armată și spitale.

În tot acest timp, Maria nu a renunțat la jurnalism multe dintre materiale venind în sprijinul femeilor. Familia sa avea să devină de la o zi la alta tot mai puternică și mai stabilă în viața socială. Fratele ei Effingham, s-a căsătorit cu Zoia, din partea familiei Racoviță, Maria Rosetti devenind, prin alianță, rudă cu medicul Carol Davila și cu fiul său, dramaturgul Alexandru Davila. În anul 1885, Maria rămâne văduvă. Trăiește ultimii ani în sediul redacției „Românul” alături de fiul ei, Vintilă. El preluase ziarul și se ocupa de activitatea de zi cu zi, mai ales că anii trecuți își lăsau amprenta pe sufletul mamei sale.

Nu mult a mai durat până când marea jurnalistă s-a dus să își doarmă somnul de veci alături de soț. Maria Rosetti a murit la vârsta de 73 de ani, pe data de 13 februarie 1893.

Muză, sursă de inspirație și un adevărat exemplu pe vecie

Viața Mariei Rosetti a fost discutată în fiecare zi, de atunci și până acum. Ea a fost o adevărată sursă pentru personalități marcante ale țării noastre. Spre exemplu, Maria a fost sursă de inspirație pentru romanul lui Camil Petrescu „Un om între oameni”.

 „Este întâia femeie cultă care a fost părtașă activă la strădania poporului român de a-și făuri o viață liberă, în cursul veacului trecut. Și totodată întâia publicistă care și-a pus scrisul, dezinteresat, în slujba intereselor naționale”, menționa marele publicist român, Lucian Predescu.

Citeste si

• 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
• 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r

Notă redacție: Din respect pentru dumneavoastră, acest articol nu este însoțit de publicitate

Recomandări autor