Reclamă
Frumoasa poveste de dragoste dintre aceste două mari personalități ale României a luat naștere în anul 1938 în cel mai romantic oraș al lumii, Paris. Cei doi au avut prilejul să se întâlnească prin intermediul lui Dimitrie Gusti, bărbatul o invitase pe Maria Tănase la o expoziție de artă populară. Se spune că a fost dragoste la prima vedere, o poveste cât se poate de atipică și de plină de vervă. Maria Tănase era o tânără artistă care se bucura deja de notorietate, sculptorul era un artist care-și atinsese apogeul carierei sale. Brâncuși era un sculptor cu renume la vârsta de 62 de ani, pe când Maria Tănase era plină de entuziasmul tinerei artiste la vârsta de 25 de ani. Artista se îndrăgostește de cel care spunea că:
„Eu cu noul meu vin din ceva foarte vechi. Am eliminat din sculptura mea tot ce nu este esențial. Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însușirea în sine, zborul, elanul ei. Cocoșul meu nu e cocoș. Pasărea mea nu este pasăre. Sunt simboluri. Vreau să înalț totul dincolo de pământ. Cocoșul sunt eu.” Brâncuși.
Reclamă
Vizita Mariei Tănase la Paris
Vizita ei la Paris avea scopul de a promova expoziția lui Gusti, dar avea de susținut și un recital într-unul dintre restaurantele pariziene. Din „nefericire” recitalul a fost compromis. Asta pentru că Maria Tănase a acceptat invitația lui Gusti de a merge la Brâncuși, artista era o mare admiratoare a sculptorului. Se pare că ajunsă în atelierul artistului a preferat să rămână în compania lui timp de 2 zile și 2 nopți, Gusti a plecat furios lăsând-o în urmă să se descurce singură la întoarcerea în România.
„Gusti auzise de neica Costică (astfel îi spuneau lui Constantin Brâncuși prietenii) și ne-am dus să-i facem o vizită” Maria Tănase.
Arta a creat cel mai mare foc pasional, dar pe de altă parte frumusețea aceasta pe care o purtau cei doi devine în cele din urmă și o povară. Sculptorul reușește să înțeleagă sufletul iubitei sale prin intermediul muzicii sale, reușește să perceapă și frumusețea care era mai departe de trup. El va lăuda la început frumoasa ei voce:
„Când te ascult cum le zici, Mărie, aș fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră! Auzi tu, fată, mă înțelegi? Vezi, tu, Mărie! Am colindat toată lumea, mă cunoaște tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de țară, de oltenii tăi și-ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu… Auzi? Mă-nțelegi?”
Dar tot el va fi și cel care va încerca să se lege de limitele iubitei sale, Maria Tănase va fi nevoită suporte destul de multe vorbe grele, probabil parte din ele aruncate în momentele în care furia îi umbrea rațiunea sculptorului. Se pare că succesul avut de Maria Tănase în anul 1939, în care îi cântă președintelui american Roosvelt, Ține, Leano, Roosevelt! va fi o bună ocazie pentru presa română să o ironizeze, gazetarii spuneau că interpretase melodia Ține, Leano, curu’ zvelt! Se speculează că Brâncuși ar fi crezut că prin acest succes Maria Tănase se limitase, considerând că ea alege un simplu apogeu atins în a performa cu bocetele de crâșmă, în defavoarea căutării adevăratei arte muzicale.
Video – Imagini din emisiunea „Arhive folclorice – Cine ma aude cântând”, realizată de Elise Stan in 1993. Maria Tănase interpretează melodia „Mărioară de la Gorj” – Sursa: Arhiva TVR
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
