Momente din istoria omenirii. Scurtă prezentare a apariției și evoluției scrisului

Scrisul este definit ca o modalitate de păstrare (conservare) a cuvintelor. Este o cale de comunicare prin folosirea unor semne sau simboluri, care alcătuiesc un alfabet. Picturile rupestre nu sunt considerate o formă de scris. Fapt ce se datorează scopului său diferit. Prin scris se dorește obținerea unei căi de comunicare. Este o activitate specifică omului, care necesită un sistem de limbaj, reprezintă o formă grafică a unui mesaj elaborat pe baza limbajelor. Scopul fiind de a transmite un mesaj anume. Procesul în sine implică o sintaxă și elementele ei grafice (semnele de punctuație).

Evoluția civilizației poate fi urmărită foarte ușor prin intermediul fondului lingvistic. Odată cu rafinarea civilizațiilor sedentare preocupările omului s-au modificat. Aria de cercetare s-a lărgit. Interesul omului față de lucrurile abstracte a trebui să fie exprimat prin cuvinte. Fonetica a permis scrisului să treacă de la un sistem lingvistic reprezentativ la unul conceptual.

Mai apoi, în plină epocă a conservării cuvântului, scrisului i s-a permis și lui să părăsească tărâmul lucrurilor concrete. Astfel pătrunde în dimensiunea proprie gândului, cuvintelor și a ideilor pe care le reprezintă. În cele din urmă, evoluția scrisului de la ideograme prin care se exprimau concepte și semne fonetice referitoare la sunetul cuvintelor monosilabice a ajuns la segmentarea ultimă a sensului cu litere.

Începuturile

Potrivit istoricilor limbajul ar fi fost dezvoltat de către om acum 35.000 a. Chr. Dovada sunt picturile rupestre din perioada lui homo sapiens fossilis (50.000-30.000 a. Chr.). În care au fost identificate referiri la întâmplări și evenimente cotidiene. Doar aceste picturi rupestre pot fi considerate prefigurări ale unui sistem de scriere. În ele a putut fi descoperită o anumită sintaxă, un mesaj. Nu erau simple reprezentări ale animalelor sau oamenilor.

Limbajul scris propriu-zis nu a existat până la inventarea lui de către sumerieni. Apare undeva în sudul Mesopotamiei, cu aproximație între 3500 și 3000 a. Chr. Era un tip de scriere cuneiform, bazat pe anumite semne particulare inscripționate în lutul umed. Cât despre scrierea egipteană, se crede că ar fi apărut după cea sumeriană. Se estimează că primele scrieri egiptene au apărut aproximativ în jurul anului 3150 a. Chr. Există controverse cu privire la natura lui, unii spun că este cuneiform, nu că ar fi format din hieroglife.

În Orient cea mai relevantă rămâne istoria scrierii în China. Unde s-a dezvoltat din ritualurile religioase, în se foloseau oase de oracol, practică ce datează aproximativ din 1200 a. Chr. Cercetările dovedesc că a apărut independent. Nu avem dovezi legate de vreun transfer cultural între China și Mesopotamia în perioada aceea.

În vechea practică chineză de divinație erau folosite gravuri în oase sau scoici. După gravarea acestora, erau încălzite până se crăpau. Fisurile erau cheia descoperirii diferitelor informații, interpretate de un vraci. Cu timpul gravurile au căpătat statul de scriere. Gravură fisură a căpătat statutul de semn, apoi de literă. Cele mai vechi inscripții chineze este posibil să aparțină dinastiei Chang (c. 1400–1200 a. Chr.).

Invenția alfabetului

În prezent se crede că limba vorbită a apărut cu zeci de mii de ani înaintea scrisului. Avem dovezi ale cuvântului scris cu 3000 de ani înainte de Hristos. Pot fi atestate texte scrise de egipteni, sumerieni și chinezii antici. Practic scrierile au apărut înaintea alfabetului în sine. După ce au renunțat la pribegie, civilizațiile de tip sedentar încep să formeze o altă ordine. Comunitatea a prosperat și interesul pentru mediu înconjurător a depășit limita supraviețuirii.

Specialistul în arheologie asiriană Ignace Jay Gelb a identificat patru etape de evoluție. Scrisul a debutat cu exprimarea prin imagini a ideilor. Lor le-au urmat sistemele de scriere bazate pe cuvinte. A treia etapă a fost a sistemelor de scriere silabică bazate pe sunete și ultima invenția alfabetului grec. Alfabetul reprezintă o alegere pedagogică foarte convenabilă. Odată ce omul este învățat alfabetul, poate face diverse legături. În timp reușind să deprindă rapid modul de scriere a diferitelor cuvinte.

Hieroglife egiptene

Invenția alfabetului a fost una dintre marile realizări ale occidentalilor, unică. Sistemul alfabetic reprezintă un model de gândire analitică. De la greci este preluat apoi de restul culturilor Prin intermediul lui sunt segmentate mai multe sunete în unități mici. Scrierea pe baza alfabetului constă în reprezentarea unui singur sunet (fonem) printr-un singur semn (literă). Dar asta nu se întâmplă întocmai, știm foarte bine că „nu citim cum se scrie”.

Cuvântul scris este sufletul istoriei, fără el nu ar putea fi consemnat nimic la nivel inteligibil cel puțin. Prin el putem înțelege contextul interpretării rămășițele obiectelor care au supraviețuit trecerii timpului. Prin scris se înregistrează viața în sine a popoarelor. Textul reprezintă primul pas în istoria scrisă a culturii și civilizației.

Importanța acesteia poate fi foarte ușor dovedită prin hieroglifele maya. Cercetătorii din secolul al XIX- lea și început de secol XX nu pitea descifra nimic din consemnările mayașilor. Primii arheologi ai siturilor Maya, cum ar fi Stephens și Catherwood, credeau că descoperiseră dovezi ale unei civilizații egiptene antice în America Centrală.

În cazul civilizației maya, rămâne necunoscut modul în care simbolurile și hieroglifele olmece (600 și 500 a. Chr.) au reapărut în arta și scrierea clasică maya (250-900 p. Chr). Mai obscură este modalitatea prin care au apărut și în alte culturi mesoamericane.

Condiția scrisului

Condiția scrisului este foarte complexă. Nu este o deprindere înnăscută omului. Dacă limbajul semnelor este unul dobândit încă din preistorie, probabil instinctiv, scrisul este un obicei de dată relativ recentă. Cu puține secole în urmă exista un număr foarte limitat de oameni care știau să citească. Numărul celor care știau să scrie, în urmă cu numai trei secole, era și mai mic.

Cuvântul scris a prins amploare în urmă cu numai câteva secole, așa cum mai spus. Momentul care a dus la asta a fost inventarea tiparului de către Johannes Gutenberg în 1450. Tiparul a permis publicarea în masă a scrisului. Acum ia naștere și fenomenul răspândirii informațiilor în mod masiv. Din secolul al XV – lea oamenii au putut să fie conectați cu tot ce se întâmpla în comunitatea lor sau în țara în care locuiau. Desigur, nu există un alt moment în care oamenilor să le fi fost mai ușor să comunice cum e în epoca internetului.

Alfabetul chirilic și limba română

Scrisul necesită o instruire sistematică, fiecare generație trebuie să treacă printr-un proces de învățare. Mai apoi devine obiceiul a cărui a deprinde dăinuie de-a lungul vieții sale. Pe parcursul timpului sistemele de scriere au evoluat. Fapt ce argumentează existența de scurtă durată a fenomenului. Nu e un secret faptul că limbile care au avut un sistem de scriere din antichitate au fost puține. Formarea limbilor moderne a început destul de târziu. În cazul lor a fost cu atât mai grea alegerea unui sistem de scriere potrivit.

Dacă luăm limba română, putem spune că undeva după secolul al XII- lea p. Chr. a început să se formeze. Curțile domnești au utilizat sistemul de scriere slavon, care utiliza alfabetul chirilic. Dificultatea exprimării unei limbi latine în alfabetul chirilic a fost imensă. Adoptarea alfabetului latin în țările române s-a făcut destul de târziu. Vorbim despre anii 1858 și 1859, când s-a propus utilizarea lui în Muntenia și Moldova. La data de 8 februarie 1860 apare în Monitorul Oficial decretul dat de Ion Ghica. În care era prevăzută introducerea alfabetului latin în administrație şi învățământ. I-au urmat Transilvania în 1860 și Moldova în 1862.

Scrisul reprezintă principala modalitate a omenirii de colectare, manipulare, stocare, regăsire, comunicare și diseminare a informațiilor. Putem concluziona că scrisul a fost descoperit separat de trei ori în diferite părți ale lumii. În Orientul Apropiat, China și Mesoamerica.

Surse:

• britannica.com
• languageinsight.com
• canterbury
• thoughtco.com
• wikipedia.org
• worldhistory.org

Citeste si

• 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
• 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r