Multi spun ca s-a trait prost in perioada 1965 – 1989. Iata care este, de fapt, adevarul!

Magazinele din România anilor ’70 erau pline de produse alimentare variate, susține un fost locuitor al acelor vremuri. „În anii ’70 erau în magazine 10-20 de feluri de salam, de brânză și de carne… Portocalele, bananele, merele, perele, cireșele (când era sezonul) și orice fel de alte fructe românești se găseau din abundență”, afirmă acesta, contrazicând relatările recente despre o presupusă lipsă de alimente în acea perioadă.

El susține că fructele exotice, precum bananele și portocalele, erau disponibile la discreție și că obișnuia să consume trei-patru mere după masa de prânz, considerându-le „un fel de felul III”. În opinia sa, penuria alimentară a început abia după anii ’80. „Tot ce scriu alții, cum că nu era așa, e o minciună grosolană”, afirmă el.

Salariile și costul vieții în perioada comunistă

Între anii ’70-’80, prețurile produselor alimentare erau accesibile, iar salariile permiteau un trai decent, afirmă martorul. „Cu 4-6 lei îți luai 100-200 de grame de salam sau parizer – și alea de atunci, nu erau deloc mizeriile de azi cu E-uri, mațe și zgârciuri tocate… Pe clasa a 2-a – a 3-a, mergeam în pauza mare la magazin și ne luam corn cu salam cu doar câțiva lei… Îmi lăsa mama mărunțiș să-mi iau ceva de mâncare.”

De asemenea, taberele școlare erau accesibile pentru majoritatea copiilor. „Am fost în tabără cu școala sau cu liceul, aproape în fiecare an, începând din clasa a IV-a… O tabără costa între 300 și 500 de lei pentru 10-12 zile.”

Cheltuielile pentru întreținerea unei locuințe erau, de asemenea, modeste comparativ cu salariile. „Întreținerea la bloc (3 camere) era de 50 de lei vara și în jur de 100-120 de lei iarna… Salariul minim era de 1800 de lei, apoi s-a făcut 2000 de lei… Salariul mediu era de 2500 de lei… NET: impozitul pe salariu și orice altă taxă au fost scoase.”

El subliniază și faptul că poliția avea un rol activ în combaterea șomajului: „Te lua poliția de pe stradă dacă nu munceai… și-ți dădea un loc de muncă. Te urmăreau mai apoi să vadă dacă te duci la serviciu. Nu exista șomaj.”

În plus, multe familii primeau locuințe de la stat, pentru care plăteau chirii reduse. „Foarte, foarte mulți oameni primeau case de la stat (apartamente) pentru care plăteau chirii MODICE – chiria era de aproximativ 50 de lei pe lună.”

Transportul public era, de asemenea, ieftin. „Un bilet de autobuz era în anii ’70 – 50 de bani, în anii ’80 a ajuns 1 leu, în 1989 a ajuns 1.20 lei.”

Educația și sistemul medical în anii ’70-’80

Sistemul de învățământ beneficia de facilități care astăzi sunt rare, afirmă martorul. „Venea stomatologul la școală și îi consulta pe copii și îi programa pe copii la cabinetul dentar.” De asemenea, gravidele beneficiau de controale medicale la domiciliu. „La gravide mergea medicul acasă să le vadă și înainte și după ce nășteau.”

În ceea ce privește activitățile recreative, acesta amintește că școlile își lăsau curțile deschise pentru copii: „Curtea școlii era permanent deschisă inclusiv în vacanțe. E o crimă că astăzi curțile școlilor și sălile de sport stau închise, cu lacătul pe ele, în timp ce copiii n-au unde să se joace.”

Fotbalul era un sport practicat zilnic de copii, iar curtea școlii devenea un loc de întâlnire pentru aceștia. „În curtea școlii se juca fotbal de dimineața până seara (mai puțin dacă aveau unii ore de sport și nu făceau sport în sală)… Mergeam vara și dădeam cu mingea și racheta de tenis la peretele școlii, undeva în zona unde nu erau geamuri… Nu mi-a zis nimeni niciodată nimic.”

O perspectivă personală asupra copilăriei în comunism

Martorul subliniază că experiențele sale din copilărie nu se potrivesc cu imaginea sumbră a anilor comunismului prezentată în unele relatări contemporane. „Cu siguranță am avut o copilărie foarte fericită și n-am văzut în jurul meu copii care să nu aibă una la fel… Și am crescut într-un cartier obișnuit într-un oraș prăfuit de provincie.”

În final, el respinge ideea că în anii ’70 existau dificultăți majore în aprovizionare: „Nu poate veni un MINCINOS să spună că de-abia puteai cumpăra câteva banane verzi în anii ’70.”

Această perspectivă personală oferă o imagine detaliată asupra vieții cotidiene în perioada comunistă, fără a nega dificultățile din ultimii ani ai regimului. „Sunt antibolșevic ca opțiune politică, dar NU CU MINCIUNI se scrie istoria… Da, a fost frig în ultimii ani și magazinele au fost goale. În ele se mai găseau doar macaroane și conserve de pește… Dar nu a fost tot timpul așa.”

Citeste si

• 1. Claudia Pătrășcanu dezvăluie adevăratul motiv din spatele destrămării trupei Exotic
• 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
• 3. Februarie face miracole pentru această zodie! Norocul și schimbările pozitive sunt de partea lor