Nichiren, fondatorul budismului Nichiren în Japonia – Monden
Home > Cultură > Celebrități > Nichiren, fondatorul budismului Nichiren în Japonia

Reclamă

Celebrități Cultură Istorie

Nichiren, fondatorul budismului Nichiren în Japonia

Nichiren, fondatorul budismului Nichiren în Japonia

Reclamă

Nichiren (1222-1282) este fondatorul budismului Nichiren, curent budist japonez format din mai multe școli. El a înființat prima școală budistă care a luat numele fondatorului. Noile secte budiste care au apărut în Japonia după al Doilea Război Mondial, se trag din budismul Nichiren. În acest articol, voi oferi detalii despre călugărul și filozoful japonez Nichiren.

Viața lui Nichiren

Nichiren a conceput Daimoku care înseamnă „Devotament față de Legea mistică a Sutrei Lotusului” – cântarea unui pasaj scurt în mod repetat, un mod prin care oamenii pot ajunge la iluminare. El spune că eliberarea trebuie să ne preocupe în această viață. Învățăturile sale nu sunt populare în sfera omului modern, care preferă mai degrabă budismul Zen. Idealul său era să stabilească un pământ budist. Acest lucru a atras reformatorii religioși care doreau să reconstruiască Japonia după al Doilea Război Mondial. Komeito (Noul Partid Curat) este fondat în 1964 de către secta Soka Gakkai, sectă budistă Nichiren înființată în 1937. Komeito este și acum unul dintre partidele politice ale Japoniei.

Reclamă

Nichiren se naște în 1222 în Kominato, un sat de pescari din provincia Awa. Kominoto se află în prefectura Chiba din zilele noastre dar se crede că Nichiren s-a născut într-un loc care s-a scufundat în Oceanul Pacific, în zona coastei Chiba. La 11 ani, începe să studieze budismul la un templu din zonă, Seichoji. La 16 ani este hirotonit și primește numele budist Zeshō-bō Renchō. Părăsește Seichoji și începe să studieze la Kamakura. După câțiva ani, călătorește în vestul Japoniei pentru a-și aprofunda cunoștințele în Kyoto și Nara, unde se aflau principalele școli budiste. În această perioadă, se convinge de importanța Sutrei Lotusului a lui Buddha.

Sutra Lotusului

În anul 1253, se întoarce la Seichoji. În același an, expune pentru prima dată cântarea „Nam Myoho Renge Kyo” (Daimoku). Spune că devotamentul și practicarea Sutrei Lotusului este singura formă corectă a budismului. Tot acum, își schimbă numele în „Nichiren”- alăturarea cuvintelor „soare” și „lotus”. Semnificația acestui nume își are rădăcinile în Sutra Lotusului, după cum a explicat chiar el. Nichiren își face cunoscute învățăturile în Kamakura, pe atunci capitala Japoniei unde locuia shogunul și unde se afla întregul sistem de guvernare. Aici câștigă un număr mare de adepți: preoți dar și laici. Mulți dintre adepții laici făceau parte din clasa samurailor. Nichiren spune că școala fondată de el reprezintă singura formă corectă de budism. Nichiren afirmă clar acest lucru în „Risshō Ankoku Ron” („Tratat privind asigurarea păcii pământului prin stabilirea corectului”).

El spune că „suveranul trebuie să recunoască și să accepte forma adevărată și corectă a budismului” ca singurul mod de a „a atinge pacea și prosperitatea pentru pământ și pentru oamenii săi, punând capăt suferinței”. Această „formă adevărată și corectă a budismului”, însemna că Sutra Lotusului este cea mai importantă învățătură budistă care trebuia practicată așa cum a predat-o Nichiren. El spune că foametea, bolile și dezastrele naturale apar pentru că suveranul și poporul aderă la alte forme de budism, considerate nepotrivite pentru acea perioadă, conform unei concepții budiste despre timp care a împărțit istoria de după Buddha în trei perioade. Dacă țara nu adoptă forma corectă de budism, va avea parte de conflicte, revolte interne și invazii străine.

În 1260, Nichiren își depune tratatul. Nu primește un răspuns oficial dar atrage ura altor secte. Acestea încep să îl hărțuiască și este nevoit să se mute. În 1261, este exilat în peninsula Izu iar în 1264, are loc o tentativă de asasinare asupra lui. În următorii ani își propagă doctrina în estul Japoniei, generând revolta preoților și autorităților. În 1271, după un schimb de replici cu Ryokan, preotul altei secte, este interogat de autorități. Nichiren profită de ocazie și îi adresează al doilea protest lui Hei no Saemon, un militar important.

După două zile, Hei no Saemon și un grup de soldați îl răpesc pe Nichiren din coliba sa care se afla în Kamakura. Voiau să-l aresteze și să-l decapiteze dar au fost opriți de un fenomen ciudat: un fulger mare de lumină a brăzdat cerul, la malul marii, deasupra zonei de execuție (Tatsunokuchi). Călăii lui Nichiren s-au speriat și nu au mai putut să se miște. În budismul Nichiren, acest eveniment a rămas în istorie ca Persecuția Tatsunokuchi.

Exilul

Acest punct de cotitură din viața lui Nichiren se numește „Hosshaku kempon”, care înseamnă renunțarea la identitatea provizorie și dezvăluirea adevărului. Nichiren renunță la identitatea de preot muritor, identificându-se cu reîncarnarea Bodhisattva Jōgyō sau Adevăratul Buddha. Hei no Saemon îl trimite în Sado, o insulă din Marea Japoniei. În această zonă, iernile erau foarte grele și puțini oameni se mai întorceau. Acest al doilea exil al lui Nichiren a durat trei ani, a fost greu dar și foarte prolific.

În timpul petrecut în Sado, câștigă mulți adepți și scrie tratatele Kaimoku Shō și Kanjin no Honzon Shō ( „La deschiderea ochilor” și „Obiectul de devotament pentru observarea minții”). În 1274, este absolvit de pedeapsă și se întoarce în Kamakura. În același an, văzând că protestul său este ignorat de guvern, pleacă în exil voluntar pe Muntele Minobu. Aici își petrece restul vieții și ridică templul Kuonji împreună cu discipolii săi.

Citeste si