Reclamă
Dovezile actuale sugerează că neandertalienii și oamenii de azi au împărtășit un ultim strămoș comun cu 550.000 de ani în urmă. Speculăm că acest strămoș a fost Homo heidelbergensis. Povestea devine un pic mai complicată, deoarece există, de asemenea, neanderthalienii din Est, numiți Denisovani, a căror genetică pare să indice o afinitate strânsă cu neanderthalienii europeni. Dovezi ale existentei lor au fost găsite în Siberia, Asia și Melanezia.
Aveau o dietă bogată în carne
Reclamă
O diferență majoră între primii oameni africani și neanderthalieni, a fost dieta lor. Acest lucru se datorează faptului că iernile reci, rare în Eurasia, ar fi limitat disponibilitatea plantelor, forțând neanderthalienii să se bazeze mai mult pe carne. Analiza chimică a oaselor lor arată că aveau o dietă bogată în carne.
Erau vânători de sezon specializați
Se pare că neanderthalienii erau vânători de sezon specializați, și există dovezi că au ucis reni iarna și căprioare vara. Siturile arheologice din Neanderthal conțin sulițe ascuțite din lemn și un număr mare de oase de animale, care prezintă dovezi de vânătoare și măcelărie. Neanderthalienii erau însă adaptabili, iar în Coasta Gibraltarului există dovezi că au exploatat resurse marine precum pești, moluște, foci și chiar delfini. Ei au mâncat, de asemenea, plante, resturi de amidon fiind găsite în dinții molari ai rămășițelor excavate.
Aveau unelte sofisticate din piatră
Neanderthalienii aveau, de asemenea, o “industrie” sofisticată de unelte din piatră. Acest lucru diferă de instrumentele timpurii din tradiția Acheulean de H. erectus. Instrumentele acheulean sunt create prin îndepărtarea stratului de pe suprafață pentru a „dezvălui” un instrument. În schimb, industria neanderthal mousterian folosea instrumente de piatră detașate de la un miez de piatră pregătit separat. Neanderthalienii foloseau unelte pentru activități precum vânătoarea și cusutul. Există dovezi pentru asimetria brațului stâng sau drept, care inițial s-a presupus că s-a dezvoltat din tehnica de vânătoare de împingere a sulițelor în loc să le arunce.
Stilul de vânătoare, vestimentația și asimetria brațelor
stilul de vânătoare al neanderthalienilor a fost folosit pentru a explică de ce oasele neanderthaliene au o frecvență atât de mare de fracturi, deoarece aceste leziuni sunt similare cu cele ale călăreților profesioniști de rodeo care interacționează în mod regulat cu animale mari și periculoase. Colin Shaw de la Universitatea Cambridge, cu toate acestea, a sugerat un motiv mai puțîn plin de farmec pentru asimetria brațelor.
El sugerează că neanderthalienii ar fi petrecut ore întregi răzuind piei de animale pentru producția de îmbrăcăminte, folosind unelte de piatră. Aceasta ar fi fost o sarcină dificilă și repetitivă, dar esențială în condițiile reci în care au trăit. Asimetria în brațele neanderthalilor nu are o analogie directă în oamenii moderni, dar unii oameni din sport, cum ar fi jucătorii de cricket și jucătorii de tenis, au o dezvoltare unilaterală foarte pronunțată.
Practicau un comportament sofisticat și simbolic
Unul dintre motivele pentru care neanderthalienii sunt atât de interesanți pentru paleoantropologi, este pentru că aceștia sunt primele specii care arată dovezi de purtare a hainelor, precum și de adoptarea unui comportament simbolic consecvent. Raclete, pietre și oase umane au fost găsite, împreună cu oase de animale, la locurile neanderthaliene. Se sugerează că neanderthalienii ar fi folosit o racletă pentru a curăța mai întâi pielea animalului, apoi pentru a face găuri în ea, și benzi de țesut animal pentru a dantela un articol de îmbrăcăminte. S-au găsit dovezi ale acelor de cusut din os necesare pentru a face haine mai strânse pe corp. Neanderthalienii controlau focul și trăiau în adăposturi.
Există dovezi că ei și-au îngropat intenționat morții și, ocazional, chiar și-au marcat mormintele cu ofrande, cum ar fi florile. Acest lucru poate explică, de asemenea, de ce avem o istorie atât de bogată a neanderthalienilor: înmormântările sporesc foarte mult șansele de conservare. Ei au făcut, de asemenea, obiecte simbolice și ornamentale, cum ar fi dinți perforati și canelati de animale, inele din fildeș de mamut, instrumente de os decorate, și coloranți naturali. Nicio altă specie nu a practicat vreodată acest comportament sofisticat și simbolic.
Au interacționat cu oamenii moderni
Neanderthalienii și homo sapiens moderni ar fi putut să locuiască în zone geografice similare în Eurasia timp de aproape 50.000 de ani. Există, totuși, dovezi genetice clare că cele două specii au interacționat la un moment dat. La doar câteva mii de ani după ce oamenii moderni s-au mutat în Europa, numărul neanderthalilor a scăzut până la punctul de extincție. Toate urmele neanderthalilor au dispărut acum 40.000 de ani.
Suntem singura creatură ultrasocială de pe planetă
Noi, oamenii, suntem singura creatură ultrasocială de pe planetă. Noi coabităm în orașe de zeci de milioane de oameni și violența între indivizi este extrem de rară, chiar dacă acest lucru nu este imaginea pictată de mass-media. Deci, atunci când studiem evoluția umană trebuie să înțelegem cauza dezvoltării „creierului nostru social” extrem de mare, flexibil și complex.
Desigur, putem vedea multe avantaje în a avea un creier mare. În primul rând, permite oamenilor să existe într-un grup de dimensiuni de aproximativ 150, care consolidează rezistenta la schimbările de mediu, prin creșterea și diversificarea producției alimentare. Grupurile mai mari oferă, de asemenea, mai multă protecție față de alți prădători. În al doilea rând, permite specializarea de competențe, cum ar fi sprijinul pentru naștere.
Creierul nostru este puternic modelat de mediul înconjurător
Există noi dovezi genetice la Universitatea George Washington, care sugerează: creierul uman modern este într-adevăr extrem de flexibil. Ei au arătat că creierul uman este mai plastic și este modelat mai mult de mediul înconjurător decât de cel al cimpanzeilor. Anatomia creierului cimpanzeilor este puternic controlată de genele lor, în timp ce creierul uman este puternic modelat de mediu, indiferent de genetică.
Acest lucru înseamnă că creierul uman este dinainte programat pentru a fi extrem de flexibil; organizarea să cerebrală este ajustată de mediul în care s-a născut și a crescut. Deci, structura creierului fiecărei noi generații s-ar putea adapta la noile provocări de mediu fără a fi nevoie să evolueze fizic. Acest lucru poate explică, de asemenea, de ce ne plângem cu toții că nu înțelegem generația următoare, deoarece ea are o structura diferită a creierului față de noi, deoarece a crescut într-un mediu fizic și social diferit de al nostru.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
