Reclamă
Termenii „satanism” și „satanist” pot fi urmăriți înca din anii 1560 – nu ca o desemnare religioasă pe care cineva o atribuie, ci ca o modalitate de a descrie pe cineva cu o „dispoziție satanică”. În Children of Lucifer: The Origins of Modern Relief Satanism, istoricul religios Ruben van Luijk remarcă termenul din lexicul nostru cultural în timpul războaielor religioase europene. În timpul acestor serii de conflicte, creștinii au luptat cu alți creștini timp de peste un secol până la Pacea din Westfalia, în 1648.
Pentru a-și valorifica credințele, romano-catolicii i-au etichetat pe protestanți drept sataniști. Nu pentru că protestanții s-ar fi închinat diavolului, dar credințele lor eretice erau aliniate planului Satanei. Protestanții i-au atacat la rândul lor pe catolici pentru credințele lor eretice și pentru închinarea la chipuri cioplite.
Reclamă
LaVey și Satanismul modern
Satanismul contemporan a luat naștere cu Anton LaVey. În 1966, el a întemeiat Biserica Satanistă în San Francisco. A publicat biblia satanică în 1969. Satanismul lui LaVey este ateu și este descris ca o „religie carnală”. Adepții cred că toți zeii sunt fictivi și că importanța finală se regăsește în sine și în urmărirea intereselor personale. La fel ca alți zei, Satana nu este o divinitate care să fie venerată. El este în schimb o metaforă pentru adversarul iraționalității și al credințelor religioase (numele „Satana” provine din ebraică și înseamnă „cel care se opune.”).
Dar ce zici de ierarhii, acțiuni, simboluri și mese negre? Nu este tot teatrul acela puțin irațional? Nu, potrivit lui Peter Gilmore, mare preot al Bisericii Sataniste. Într-un interviu, el explică motivul care stă la baza acestor ritualuri:
“Poți avea ritual, simbolism secular si spectacol grandios. Un lucru care face parte din natura animală a omului, este foarte eficient. Camera rituală poate fi un loc în care să eliberăm emoțiile care credem că ne-ar răni în urmărirea obișnuită a fericirii noastre, astfel încât să le putem da drumul.”
Templul Satanic
Dar Biserica Satanei nu este singura instituție satanistă contemporană. Templul Satanic a devenit cunoscut pentru activismul său extravagant: dezvelirea unei statui înalte de 8 metri care îl înfățișează pe Baphomet, în fața clădirii Capitolului de stat din Arkansas. În timp ce Biserica Satanei adaugă un substrat ritualic unei filozofii obiectiviste,Templul Satanic consideră implicarea și îmbunătățirea socială ca fiind esențiale. După cum Lucien Greaves, purtătorul de cuvânt al Templului Satanic, a explicat pentru IndieWire:
“Nu căutăm dezordinea, haosul și subminarea civilizației occidentale. De fapt, încercăm să susținem cu adevărat valorile iluministe, aducând rațiune și respect pentru știință în îmbunătățirea condiției umane.”
Viziunea asupra lumii
Cele șapte elemente ale Templului vorbesc despre această viziune asupra lumii. De exemplu, ei cer adepților să acționeze cu compasiune, să respecte libertatea altora și să aibă grijă ca propriile convingeri să nu denatureze faptele științifice. De asemenea, ei cred că Satana este o metaforă a rebelului împotriva tiraniei. Sataniștii nu sunt un grup de oameni care se închină unui ticălos cosmic de dragul răului. Sataniștii de astăzi sunt antiautoritari, deși teatralizați, liber-gânditori care văd în Satan o figură mitică, eroică.
“Dacă vom înțelege asta, poate ne vom salva pe noi înșine de o viitoare panică morală sau două.”
Citeste si
- 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
- 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
