Reclamă
Persefona, una dintre cele mai cunoscute zeități ale mitologiei grecești, a fost purtată de mituri și legende în prezent drept o divinitate duală, fiind stăpâna Lumii de Dincolo și soția lui Hades, dar în același timp și zeița fertilității, a primăverii și a recoltelor.
Nașterea Persefonei, zeița fecioară și protectoare a naturii
Reclamă
Persefona s-a născut din dragostea lui Zeus și a Demetrei, divinitatea recoltelor, având rolul de protectoare a grânelor și a fertilității pe Pământ. Zeița și-a găsit împlinirea în fiica sa, pe care a fost nevoită să o crească și să o călăuzească de una singură, căci stăpânul Olimpului a ales să își neglijeze rolul de tată. Cele două erau foarte apropiate și făceau totul împreună, motiv pentru care cel mai adesea sunt menționate împreună în cultura grecească.
Cum s-a bucurat de toată atenția celei care i-a dăruit viața, prima parte a existenței Persefonei este parcă desprinsă din paradis. Își petrecea timpul în grădinile mamei sale, iar miturile o descriu adesea drept o zeiță fecioară, a cărei puritate era protejată de Demetra și de celelalte divinități asemenea ei.
Persefona este răpită de Hades și dusă în Infern, unde devine soția sa și stăpâna Lumii de Dincolo
Legendele laudă frumusețea Persefonei, motiv pentru care era una dintre zeițele cele mai curtate din Olimp. Ea rămânea însă indiferentă la avansurile bărbaților din jurul său, în ciuda complimentelor măgulitoare sau ofrandelor pe care le primea.
Dintre toți cei care o doreau, zeul Hades, stăpân al Infernului, nu a acceptat să fie refuzat. A zărit-o într-o bună zi în care Persefona culegea flori din grădina mamei sale și a fost fermecat. S-a îndrăgostit imediat de ea, așa că a hotărât să o aibă, chiar dacă asta însemna să o răpească din lumea ei. Zis și făcut, căci într-o bună zi zeul și-a înhămat caii negri la caleașcă și a pornit după cea pe care o dorea de mireasă. A apucat-o de talie și a luat-o cu el în Lumea de Dincolo, unde a ținut-o captivă timp de un an.
Dispariția Persefonei a cauzat multă durere Demetrei, care a căutat-o fără oprire până a aflat unde era ascunsă. Dragostea ei de mamă nemărginită a determinat-o să-și neglijeze îndatoririle de zeitate, iar în scurt timp Pământul a fost cuprins de frig și de ninsori. Era prima oară când iarna pusese stăpânire peste tărâmul muritorilor, natura fiind moartă în lipsa divinității care până atunci o protejase cu multă pricepere.
În tot acest timp și Persefona suferea de dorul părintelui său și de singurătate. Era Stăpână a Infernului și soția lui Hades, dar legătura dintre ei nu s-a transformat niciodată într-o poveste de dragoste. În zadar a încercat zeul să îi intre în grații partenerei sale, căci aceasta se afundase în suferința sa. În loc de iubire, în sufletul zeiței s-a născut ura, care se revărsa în totalitate asupra celui care de acum îi era partener.
În timpul șederii sale în Infern, Persefona și-a asumat rolul de protectoare a celor din jurul său, cu toate că rolul său de stăpână a Lumii de Dincolo a făcut-o să fie temută. Nu doar odată eroi precum Hercule, Ulise sau Orfeu au căzut pradă mâniei lui Hades și riscau să-și piardă viața, dar zeița a intervenit și i-a salvat.
În lipsa fiicei sale și răpusă de durere, Demetra se izolase de lume într-un templu pe care-l ridicase în cinstea sa. Îi ruga fără oprire pe ceilalți zei să-i elibereze fata din captivitatea Infernului, iar în cele din urmă suferința i-a fost auzită. În tot acest timp Pământul murea puțin câte puțin, iar oamenii erau răpuși unul câte unul de condițiile grele de trai cauzate de vremea rece de afară, care până atunci nu existase.
Observând toate acestea, Zeus a decis într-o bună zi să asculte rugămințile Demetrei. L-a trimis pe Hermes în Infern cu o misiune clară: să-l convingă pe Hades să-și elibereze soția și să se întoarcă cu aceasta în Olimp. Mitul spune că Persefona s-ar fi putut elibera din captivitate dacă în timpul șederii sale din Infern nu ar fi mâncat nimic, dar în ultimul moment, Hades i-a pus în gură o boabă de rodie, știind că gustul său divin, afrodisiac, o va face în cele din urmă să se întoarcă la el.
Șiretlicul zeului Lumii de Dincolo a funcționat, așa că a reușit să cadă la o înțelegere cu mireasa sa. Persefona era eliberată, dar cu o singură condiție: urma să petreacă jumătate de an pe Pământ, iar în restul lunilor trebuia să se întoarcă la Hades și să trăiască alături de el.
Persefona, zeitatea duală a Pământului și a lumii de dincolo
Lunile pe care zeița le petrecea alături de mama sa, Demetra, au fost asociate cu primăvara și vara, perioade în care oamenii se bucurau de lumină, căldură și câmpuri pline de cereale. Atunci când aceasta se întorcea în Infern la Hades, frigul și gheața puneau stăpânire peste Pământ, iar muritorii de rând se rugat necontenit ca divinitatea lor să se reîntoarcă și să le aducă lumea la viață.
Mitul Demetrei și al Persefonei are o puternică semnificație în cultura grecească, fiind modul în care oamenii au explicat schimbarea anotimpurilor și trecerea în neființă, precum și revenirea la viață a naturii după iernile friguroase și întunecate. Tocmai de aceea, Persefona este cunoscută drept divinitatea primăverii, slăvită pentru darul său de a înverzi câmpurile de grâne și a dărui oamenilor recolte bogate.
Imaginea Persefonei ilustrată în artă
Cum Persefona era zeița primăverii, cel mai adesea artiștii au ales să-i înconjoare imaginea de flori și elemente ale naturii. Orice formă de vegetație sau animal care reprezenta viața era asociată cu ea, căci revenirea sa pe Pământ din Infern aducea de fiecare dată începutul unui nou ciclu al anului, iar natura revenea la forma sa roditoare.
Pentru grecii din Antichitate, Persefona a fost mereu ilustrată drept o regină venerată, strângând mereu în mâinile sale un sceptru și un spic de grâu.
Simbolul său predominant rămâne însă fructul de rodie, născut din relația sa cu Hades și legendele care au apărut în jurul legăturii lor amoroase.
Surse folosite pentru acest material: WorldHistory, Greeka, GreekMythology, TheCollector.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
