Rămas bun, Benone Sinulescu. Ne rămâne în amintire biografia marelui artist, un om iubit de toți românii

Ca o normalitate a acestei vieți, știm că ne naștem și murim, însă sunt oameni care pot deveni nemuritori – în sufletele celor care i-au iubit cu adevărat. Așa a fost și Benone Sinulescu, un adevărat artist care astăzi este condus pe ultimul drum, însă sufletul său va dăinui veșnic, deoarece va fi alături de sufletele celor care își aduc aminte cu drag de marele artist.

Viața, așa cum ți-e dăruită, așa îți este și luată, iar tot ce faci pe această lume trebuie să te ajute să nu fi călcat pământul degeaba, iar atunci când pleci, în urma ta să rămână măcar o fărâmă de amintire în sufletul celor dragi. Atunci nu vei fi trăit degeaba. Așa a fost și maestrul Benone Sinulescu, un om care a trăit cu adevărat pentru muzică și a făcut spectacol pentru românii de pretutindeni.

Cine a fost marele artist

Marele artist s-a născut pe data de 24 mai 1937 în localitatea Siriu, județul Buzău. Întreaga sa familie era una de iubitori de cultură, de oameni muncitori și pentru care muzica însemna totul. Tatăl său avea o voce unică, talentul muzical fiind moștenire de familie. Benone, încă de mic copil, iubea să se cațere în copaci și să cânte toată ziua.

Benone Sinulescu a cântat pentru prima dată în corul bisericii la Prohod și la Denii, fiind unul dintre copiii satului care chiar știau să cânte frumos. După absolvirea școlii primare în Siriu, devine solistul și dirijorul corului din Pleșcoi, iar ascensiunea sa în cariera muzicală începe să ia amploare. Atunci când studia la Școala Medie Tehnică din Buzău, Benone Sinulescu cânta la stația de amplificare a orașului.

A fost elevul Elisabetei Moldoveanu, celebra profesoară de canto care a format mulți artiști la acea vreme. Atunci când avea doar 18 ani, el lansează primele melodii. Devine cunoscut pentru interpretarea ,,La Lenuța sub cerdac”, ,,Străina mamei, străină” sau ,,În munții Buzăului”. El începe să cânte cu ansamblul „Ciocârlia”. A urmat vremea colaborării cu Irina Loghin, despre care, ,,nea Beni” spunea: ,,Irina vine din aceeași zonă folclorică a Carpaților de Curbură, ca și mine”.

Cei doi au fost primii care au abordat genul-dialog în folclorul românesc și au făcut istorie în acest domeniu al muzicii. În perioada regimului comunist, Benone Sinulescu a cântat în fața a numeroși președinți, inclusiv pentru Nicolae Ceaușescu. Melodia care ajunsese pe atunci la inimile românilor era „Radu mamii”.
În anul 1999, Benone Sinulescu începe colaborarea cu renumita trupă ,,Ro-Mania”, iar trupa a avut succes datorită melodiilor lui Benone: ,,Radu mamii”, ,,Dulce-i vinu”, ,,Lasă-mă să beau”, etc.

Benone Sinulescu povestea cu drag de copilăria sa

„Am avut peripeţii de-a lungul vieţii. Am luat bătaie de la tata prima şi singura dată. Bunicul avea o moară şi un iaz. Eu m-am suit într-un vişin, care avea crengile peste apa aia. Am căzut pur şi simplu în apă şi dacă nu era mama acolo, să mă prindă de cămeşă şi să mă tragă înapoi, mă lua roata aia de la moară şi probabil nu mai prindeam ziua de azi. Şi când m-a prins tata, m-a bătut de mi-a făcut fundul zebră. Ţin minte asta cât oi trăi. Cândva, la un spectacol, când curentul era restricţionat, am cântat pe scenă la farurile aprinse ale autobuzului, ca să mă vadă lumea. Eram un fel de Nadia Comăneci, nu ştiam ce-i cu mine”, a povestit Benone Sinulescu într-un interviu.

Un mare om, un mare caracter și un artist desăvârșit a fost Benone Sinulescu. Acesta a plecat dintre noi pe data de 18 noiembrie 2021, după o lungă perioadă de luptă cu boala, lăsând România mai săracă de un artist. La 84 de ani, Benone Sinulescu își ia astăzi la revedere de la viața de om, fiind înmormântat la Cimitirul „Eternitatea” din Arad, însă așa cum spuneam la început, el va trăi veșnic în sufletele celor care l-au apreciat cu adevărat!

Rămas bun, Benone Sinulescu!

Citeste si

• 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
• 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa

Notă redacție: Din respect pentru dumneavoastră, acest articol nu este însoțit de publicitate

Recomandări autor