Reclamă
Legenda spune că, pe vremurile când în Oltenia de sub Munte dădeau turcii, femeile care erau ascunse în Peștera Polovragi și Peștera Muierii de teama osmanlâilor, nu mai aveau ce mânca și începuseră să se îmbolnăvească și să moară, așa că au ieșit din ascunzători și au plecat pe Dealul Muierii către garnizoanele turcilor, stabilite pe Cetățile dacice de la Alunu și Gradiștea.
În drum spre garnizoane li s-au alaturat alte femei din dreapta și din stângă Dealului Muierii, ajungând la peste 3000. Acestea i-au fugărit pe turcii de la Alunu și Gradiștea până i-au scos din țară.
Reclamă
Această variantă a legendei va fi pusă în scenă în perioada 21 – 26 iunie și vă prezenta plecarea femeilor din cele doua peșteri și izgonirea turcilor de la Gradiștea.
Fetele, care vor participa la reconstituire, vor înnoptă la Ruget, Fântână Rece din Bustuchin, Obârșia și Cabana Balâci din Farcaș. Povestea va continua cu comorile găsite de-a lungul timpului în stângă și dreapta Dealului Muierii. Acest aspect va fi pus în valoarea, fiind dispuse cutiuțe în copaci cu cifre de la 1 la 20, cifrele reprezentând diferite premii oferite de sectorul privat din regiune participantelor.
Prima ediție a Festivalului cultural Dealul Muierii va avea loc pe teritoriul a trei județe și va pune în valoare poveștile locului, produsele locale naturale și bio, tradiția, meșteșugurile și gastronomia locală.
Dezbrăcate până la brâu
O altă variantă a legendei spusă de bătrâni, auzind-o și ei de la strămoșii lor, este că numele Dealului Muierii vine de la o încleștare a localnicilor cu hoardele tătarilor, în care rolul principal l-au avut femeile de prin satele din jur.
Dând dovadă de un nebănuit curaj și de o îndrăzneală fără seamăn, ele i-au alungat pe tătari.
Într-o seară de sfârșit de august, zarea înroșită dinspre miazăzi și limbile de foc, ce se vedeau din ce în ce mai aproape, anunțau apropierea pericolului.
O coloană de tătari o apucase pe culmea dealului Grădiștea ca să ajungă în satele din zonă și s-au oprit într-un luminiș din mijlocul pădurii ca să înnopteze.
Odată cu înserarea, femeile dezbrăcate până în brâu și cu părul despletit au scos iepele din ocoale, le-au încălecat bărbătește și au pornit ca o vijelie spre locul unde poposiseră tătarii, înconjurându-i din mai multe părți.
Într-o mână aveau câte o furcă cu câlți aprinși, iar cu cealaltă învârteau amenințător deasupra capului măciuci și strigau din toate puterile.
Urletele lor disperate se amestecau cu nechezatul iepelor înfierbântate după mânji, pe care ecoul pădurii le multiplica într-un vacarm de nedescris, iar la lumina torțelor improvizate păreau ca niște fantome înspăimântătoare, care au coborât odată cu iadul pe pământ.
Tabloul acesta sinistru i-a înfricoșat pe tătari, care au crezut că e vorba de un alt neam mai sălbatic ca ei, așa că au încălecat pe caii lor iuți și au luat-o la fugă dispărând în negura nopții.
În zorii zilei, femeile sleite de puteri s-au întors acasă la vetrele și la copiii lor.
În semn de prețuire pentru curajul și vitejia femeilor care au salvat satele din jurul dealului Grădiște de pustiirea tătarilor, oamenii i-au zis Dealul Muierii, nume care îl are și azi.
Pe drumul ciobanilor
Despre vitejia femeilor din Poiana Seciuri şi luptele date în decursul vremii pe aceste locuri a consemnat tot legenda. Se pomenește de drumul ciobanilor care mergeau de la munte până în Câmpia Dunării pe Dealul Muierii. Erau dese opriri și erau supuși la plată în bani sau în oi de către garda turcească ce stăpânea pământul.
Se mai povestește că o gardă turcească ce asigura strângerea birurilor a fost luată la goană de o armată de femei deghizate în ostași călări, având pe cap brâuri roșii, iar drept arme sulurile pe care țeseau la războaie.
Prin mulțimea lor și înfățișarea ce o aveau au înspăimântat pe turci, care au preferat fuga rușinoasă, dar sănătoasă.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
