Războiul Troian descris în cele mai frumoase opere de artă

Mitul Războiului troian și al mărului Discrodiei

Căsătoria lui Peleus, nepotul lui Zeus, cu Thetis, fiica zeului mării Nereus, a fost un eveniment major care a fost celebrat pe muntele Olimp. Cuplul fericit a invitat fiecare divinitate majoră și minoră la ceremonie, cu excepția, lucru de înțeles, a lui Eris, zeița discordiei, sau Discordia. Furioasă la o așa insultă primită, Eris a apărut oricum la petrecere, aducând cu ea un frumos măr de aur inscripționat cu afirmația „Celei mai frumoase”. Hera, Afrodita și Atena au crezut fiecare în parte personal merita mărul. După o confruntare între cele trei zeițe, pentru că fiecare în parte se considera cea mai frumoasă au hotărât să aleagă altă metodă de obținere a acestui statut, cerând opinia celor de la petrece.

Dar cum niciunul dintre zei nu a îndrăznit să ofere un răspuns, s-au dus la Paris, prințul Troiei și i-au cerut să aleagă el. Pentru a-și crește șansele,  zeițele i-au oferit lui Paris o recompensă dacă ar fi ales-o pe ea. Hera i-a oferit o mare putere, iar Atena i-a oferit înțelepciunea și priceperea în luptă. Dar Afrodita i-a promis că în schimb o să primească șansa de a se căsători cu cea mai frumoasă femeie din lume. Paris a ales-o pe Afrodita. Din păcate, cea mai frumoasă femeie, Elena, era deja căsătorită cu Menelau, conducătorul Spartei. Când Paris a furat-o pe minunata Elena, Menelau a ridicat o mare armată de greci și s-a angajat într-un lung asediu al Troiei, cunoscut astăzi ca Războiul Troian.

Ahile este insultat aproape de sfârșitul Războiului Troian

Marea epopee a lui Homer, Iliada, revine în ultimul an al marelui Război Troian. Grecii asediați s-au întors în urma unui raid cu prada care consta și în faptul că au capturat femei. Fratele lui Menelau, Agamemnon, a adus-o înapoi pe frumoasa Chriseis, fiica lui Hrises, marele preot al lui Apollo. După ce Agamemnon a respins rugămințile lui Chrises pentru întoarcerea în siguranță a fiicei sale, Apollo însuși a adus o urgie împotriva grecilor.

Presat de oamenii săi, în special de Ahile, conducătorul Mirmidonilor, Agamemnon, a acceptat cu reticență să o înapoieze pe fată. Cu toate acestea, a insistat mult să o țină captivă pe femeia lui Ahile, Briseis, drept răzbunare. Ușor iritat, Ahile și-a retras soldații și a decis să nu se mai alăture luptei până când grecii nu au revenit  înapoi la el, care au  recunoscut cât de mult aveau nevoie de el. Chiar i-a cerut mamei sale să facă un legământ cu Zeus pentru a-i asigura câștigul.

Războiul se aprinde

În ciuda faptului că Ahile a rămas supărat în cortul său, Războiul Troian a continuat fără întrerupere. Ambele armate s-au desfășurat pe câmpul de luptă creat în  fața Troiei. Cu toate acestea, înainte ca luptele să se aprindă, Paris, provocat de dezgustul fratelui său mai mare Hector, s-a oferit să lupte împotriva lui Menelau într-o singură luptă pentru a determina sfârșitul Războiului Troian și pentru a opri pierderea a mai multe vieți omenești. Afrodita a intervenit și l-a apărat pe Paris înapoi în camerele sale. Între timp, un soldat troian a întrerupt armistițiul lovindu-l pe Menelau cu o săgeată, iar bătălia s-a încins mai abitir.

Avantajul a oscilat rapid între cele două părți, pe măsură ce zeii și zeițele Olimpului și-au ales părțile și s-au alăturat luptelor. În cele din urmă, Atena, zeița războiului, i-a indus marelui erou grec Diomedes o stare furioasă care mai apoi a devastat forțele troiene. Diomedes a rănit-o chiar pe Afrodita în timp ce încerca să-și protejeze fiul rănit mortal, Enea. Apollo a reușit să îl salveze pe Enea, dar Zeus i-a chemat înapoi pe toți zeii și zeițele și le-a interzis să continue lupta. Într-o altă încercare de a pune capăt Războiului Troian printr-o singură luptă, Hector a provocat pe orice erou grec să-l înfrunte. A luptat într-un duel dur cu Ajax, dar lupta a fost anulată din cauza faptului că se apropia noaptea.

Bătălia pentru navele grecești

A doua zi de dimineață, Zeus s-a angajat să-i asigure promisiunea pe care i-o făcuse lui Thetis. Zeus avea deja o mare afecțiune pentru Hector. Acum a luptat alături de el, decimând forțele grecești și conducându-i până la navele lor aflate pe țărm. Grecii disperați au apelat la Ahile, dar încă prea supărat, a refuzat să se alăture bătăliei. Pe măsură ce mai mulți eroi greci au fost răniți, iar luptele au început să se apropie din ce în ce mai mult de corăbii, cel mai apropiat prieten al lui Ahile, Patrocle, nu mai putea rezista să rămână în afara luptei, l-a implorat pe Ahile să-i permită să se alăture bătăliei, iar Ahile a fost în cele din urmă de acord. A împrumutat armura lui Patrocle și l-a avertizat împotriva ademenirii troienilor departe de corăbii spre Troia.

Conducând mirmidonii, sosirea bruscă a lui Patrocle a reușit să-i încurajeze pe troieni. Din păcate, a ignorat avertismentul lui Ahile și l-a urmărit dușmanul care se îndrepta spre zidurile Troiei. La porțile Troiei, Hector a reușit în cele din urmă să adune troienii și să se adăpostească. Într-o luptă acerbă, l-a ucis pe Patrocle și i-a dat armura lui Ahile de pe corp. Cu toate acestea, grecii au reușit să îi împingă pe troieni înapoi suficient de mult pentru a recupera trupul neînsuflețit, iar acest lucru i-a adus multă mâhnire lui Ahile.

Mânia lui Ahile

Într-o spirală de durere și furie, Ahile a fost în cele din urmă pregătit să intre din nou în Războiul Troian, jurând răzbunare față de Hector. Odată cu revenirea lui Ahile, Zeus a permis din nou zeilor să-și susțină aliații aleși. Thetis s-a dus imediat la Hefaistos, fierarul zeilor și i-a cerut să construiască o nouă armură pentru Ahile, deoarece setul său anterior a fost pierdut în fața troienilor pe câmpul de luptă. În ciuda profețiilor care avertizaseră despre moartea sa, Ahile s-a îndreptat hotărât spre câmpul de luptă, îmbrăcat în noua sa armură și purtând marele său scut. Cu Ahile în frunte, grecii au fost puternici în luptă cu dușmanul lor, măcelărind războinicii troieni în timp ce alergau înapoi către porțile orașului. Apollo s-a implicat suficient de mult pentru a permite troienilor supraviețuitori să scape, dar Hector a rămas, ca în cazul lui Ahile, a fost pus la curent cu profețiile legate de propria sa moarte iminentă.

Cu toate acestea, rușinat de rătăcirea armatei sale și hotărât să continue apărarea Troiei, a rămas pe câmpul de luptă pentru a-l înfrunta pe Ahile. Cu toate acestea, când eroul înfuriat a ajuns la el a fugit inițial în interiorul orașului. Când în cele din urmă și-a recăpătat curajul de a se angaja cu Ahile, Ahile înfuriat l-a trimis în curând pe Hector, tăindu-i gâtul

Orașul cade și Războiul Troian se încheie

Masacrul care a urmat a continuat pe tot parcursul nopții și a doua zi. Deși troienii au luptat cu disperare, au fost depășiți și nu au putut face nimic pentru a opri atacul. Neoptolemeus, fiul lui Ahile, la ucis pe Priam în fața altarului lui Zeus, iar troienii fără conducător au fugit. Grecii au furat femeile troiene, l-au aruncat pe pruncul lui Hector de pe zidurile orașului și au ars Troia până la temelie. Unul dintre puținii supraviețuitori ai Troiei a fost eroul Enea. A scăpat împreună cu tatăl său, fiul său și un grup de bărbați și femei care vor traversa în cele din urmă Marea Mediterană pentru a întemeia Roma.

Citeste si

• 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
• 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r