Românii din străinătate, vânaţi de ANAF. Avertismentul unei juriste: „O să înceapă să meargă după oamenii care lucrează în..” – Monden

Reclamă

Social Media

Românii din străinătate, vânaţi de ANAF. Avertismentul unei juriste: „O să înceapă să meargă după oamenii care lucrează în..”

Românii din străinătate, vânaţi de ANAF. Avertismentul unei juriste: „O să înceapă să meargă după oamenii care lucrează în..”

Românii din străinătate, vânați de ANAF pentru neplata certificatelor de rezidență fiscală.

Reclamă




Românii care lucrează în străinătate sunt obligați să depună un certificat de rezidență fiscală la ANAF, însă această cerință este adesea ignorată din cauza unei amenzi nesemnificative, de doar 100 de lei.

Andreea Covaci-Ernst, juristă și expertă în fiscalitate din Germania, a declarat în emisiunea „Departe de România” că problemele pot apărea dacă statul decide să impoziteze veniturile nejustificate, având în vedere că legislația ar putea impune un impozit de 70% în astfel de cazuri.

Reclamă

Sub cerințele fiscale

„Un subiect care îi interesează pe românii din străinătate în general: sunt obligați sau nu să depună la ANAF un certificat de rezidență fiscală? Sunt obligați să anunțe ANAF-ul că ei practic lucrează și plătesc taxe în Germania?” explică Covaci-Ernst.

Aceasta subliniază faptul că, deși amenda pentru nerespectarea acestei obligații este mică, consecințele pot fi serioase în cazul veniturilor care nu pot fi justificate corespunzător.

Jurista oferă și o serie de recomandări pentru cei care lucrează peste hotare:

  • Depunerea declarației fiscale în țara de rezidență.
  • Asigurarea că documentul de rezidență fiscală este accesibil personal, nu doar firmei de contabilitate.
  • Evitarea tranzacțiilor de peste 10.000 de euro fără justificare.

Andreea Covaci-Ernst avertizează că ANAF ar putea începe verificări mai stricte pentru a crește încasările fiscale. Ea explică faptul că, deși Germania are acorduri bilaterale ce permit accesul la conturi, investigațiile se concentrează de obicei pe tranzacții suspecte.

„De acolo se pornește o alarmă la bănci care sunt obligate să reclame acea tranzacție de peste 10.000 euro către organele fiscale.”

În cazul în care autoritățile fiscale din România solicită verificări, acestea nu au acces direct la conturi în Germania, dar se pot baza pe formulare europene standardizate.

„Funcționarul public român va știi să îl completeze pentru că este identic cu cel în limba română”, a mai adăugat Covaci-Ernst.

Citeste si