S-a dat ordin! Taxa de succesiune 2024 cade ca un trăsnet peste cei care au moștenire. Ce documente trebuiesc în completare

Începând cu anul 2024, taxa de succesiune va modifica semnificativ procedura legală de moștenire, adică modul în care familia poate beneficia în mod legal de bunurile rămase după decesul unui membru al său.

Modificarea a fost reglementată de Codul Civil și se va aplica atât în cazul moștenirilor legale, când bunurile, conturile și lichiditățile sunt împărțite în funcție de gradul de rudenie, cât și în cazul în care există un testament care prevede altfel.

Care sunt documentele necesare pentru a demara procesul de succesiune

Actele necesare spre completare pentru succesiune în 2024 sunt de factură complexă:

1. Cerere-tip pentru succesiune – Aceasta este primul pas și servește ca introducere în procedura legală.
2. Certificat de deces (în original) – Este necesar pentru a dovedi decesul persoanei al cărei patrimoniu este moștenit.
3. Certificat de atestare fiscală – Acest document trebuie să confirme că persoana decedată nu avea datorii nerezolvate la bugetul local sau la bugetul de stat.
4. Certificat de naștere al soțului supraviețuitor – Necesar pentru a verifica identitatea și legătura de rudenie.
5. Certificat de căsătorie al soțului supraviețuitor – Util pentru a stabili statutul marital și drepturile succesorale.
6. Acte de identitate pentru moștenitori – Acestea sunt necesare pentru toți moștenitorii implicați în succesiune.
7. Acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire – Aceste documente sunt esențiale pentru a stabili ce bunuri intră în masa succesorala.
8. Testament – Dacă există un testament, acesta este crucial pentru a determina distribuția bunurilor conform ultimei voințe a decedatului.

Legea din Dreptul Civil prevede o ordine a moștenitorilor legali:

• Clasa I:
  • Soțul supraviețuitor – Are drepturi succesorale asupra bunurilor decedatului.
  • Descendenții – Aceștia includ copiii decedatului (biologici sau adoptați) și, dacă este cazul, nepoții sau alte generații descendente.
• Clasa a II-a:
  • Părinții decedatului – Ei sunt considerați moștenitori direcți în absența unor descendenți sau a soțului supraviețuitor.
• Clasa a III-a:
  • Bunicii decedatului – Atât bunicii materni, cât și cei paterni sunt incluși în această clasă de moștenitori.
• Clasa a IV-a:
  • Colateralii până la gradul al patrulea inclusiv – Aceasta categorie include frați, surori și verișori ai decedatului până la gradul al patrulea de rudenie.

În această schemă, rudele din clasa I primează și, dacă acestea nu renunță la drepturile lor, celelalte rude nu au drept de moștenire legală. Averea unei persoane decedate se împarte egal între rudele din aceeași clasă și același grad de rudenie, și tot aici intră și soțul supraviețuitor.

O dată cu drepturile, succesorii moștenesc și obligațiile financiare ale defunctului, un aspect de mare relevanță în contextul taxei de succesiune 2024.

Cât este taxa de succesiune pe 2024 în funcție de valoarea moștenirii lăsate

Lăsarea unui legat nu va mai fi o simplă formalitate, iar moștenitorii vor simți în greutate un trăsnet puternic. În 2024, taxa de succesiune va aduce cu sine cheltuieli suplimentare semnificative la despăgubiri, pe măsură ce moștenitorii vor trebui să împartă printre ei nu numai binecuvântările, dar și obligațiile defunctului.

La început, când vine vorba despre succesiune, se iau în calcul lista actelor necesare și taxele impuse.

În 2024, dacă moștenirea este dezbătută în fața notarului, vor exista taxe suplimentare – onorariul notarului. Aceste taxe sunt calculate în raport cu valoarea totală a bunurilor succesorale și trebuie împărțite între toți moștenitorii. Totuși, în situația în care nu există cu adevărat un moștenitor, acesta va trebui să suporte toată greutatea fiscală.

În plus, dacă nu există moștenitori sau testament, averea defunctului se va întoarce către stat, fiind transferată către localitatea în care se aflau bunurile la data decesului. De asemenea, moștenitorii nu vor moșteni doar bunurile mobile și imobile, ci și obligațiile defunctului, cum ar fi impozitele, taxele sau datoriile.

Costul unei succesiuni nu este fix, fluctuând în funcție de dimensiunea moștenirii și taxele notariale ale respectivului birou notarial.

Cu cât moștenirea este mai mare, cu atât este mai ridicat costul succesiunii. În mod general, aceste costuri sunt alcătuite din onorariul notarului, taxa pentru cartea funciară și impozitul corelat către stat. Onorariul notarial este o taxă constantă, care depinde de valoarea bunurilor la momentul decesului și de grila de prețuri a notarului.

Potrivit unor informații publice, prețurile pentru procedurile de succesiune pornesc de la 300 de lei pentru obținerea unui certificat de moștenitor, iar costul notarial începe de la 500 de lei. Taxa de succesiune și eliberarea certificatului de moștenitor se calculează diferit în funcție de valoarea bunurilor moștenite.

În cazul unei averi sub 6.000 de lei, se va aplica o taxă de 2,7%, însă nu mai puțin de 150 de lei pe certificat de moștenitor. Pentru averi între 6.001 și 30.000 de lei, taxa va fi de 162 de lei plus 1,35% din sumă. Dacă bunurile moștenite sunt între 30.001 și 60.000 de lei, taxa va fi de 486 de lei plus 0,6%.

Bunurile care depășesc valoarea de 60.001 de lei sunt impozitate cu 665 de lei plus o taxă de 0,45%.

Taxa pentru cartea funciară se aplică doar dacă defunctul avea în proprietate imobile care erau înregistrate în cartea funciară. Această taxă este de obicei de câteva sute de lei. Așadar, cu noile reguli fiscale încărcate de complexitate și costuri, moștenirea unui legat își pierde din farmecul său sacru și devine mai mult o povară.