Reclamă
Creștinii ortodocși îi celebrează astăzi pe Sfânta Mare Muceniță Eufimia și pe Sfânta Olga, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Rusiei. Greco-catolicii o sărbătoresc tot pe Sfânta Muceniță Eufemia, iar la romano-catolici sunt notate sărbătorile: Sfântul Sfințit Benedict, abate, patron al Europei și regina Olga.
Cine a fost Sfânta Mare Muceniţă Eufimia
Sfânta Mare Muceniţă Eufimia este amintită anual, în calendarul creştin ortodox la 11 iulie. Mucenița era din Calcedon – oraş maritim în Bitinia (Asia Mică), în partea asiatică a strâmtorii Bosfor, în prezent face parte din Istanbul.
Reclamă
A avut ghinionul să trăiască în timpul prigoanelor împotriva creştinilor dezlănţuite de împăratul Diocleţian, cel care a domnit în perioada anilor 284-305. În momentul în care prefectul oraşului a ordonat ca tot poporul să se adune la templul zeului Ares, pentru a-i aduce ofrande, mulţi dintre creştini nu s-au supus ordinului şi s-au ascuns din calea păgânilor pentru că știau că vor fi pedepsiți. Au fost însă descoperiţi şi au fost aduşi la judecata autorităţilor, așa cum se făcea la acea vreme.
Printre aceştia se afla şi fecioara Eufimia. Ea nu înceta să susțină că îl iubește pe Iisus Hristos și că nu ca renunța niciodată la dreapta credință. Din acest motiv, a fost capturată și dată pe mâinile torţionarilor. A fost arsă, bătută cu un toiag şi dată spre hrană fiarelor. Sfânta a murit în mijlocul sălbăticiunilor, deşi nu fusese grav rănită, fiind doar atinsă de o ursoaică la un picior.
Sfânta Olga, împărăteasă, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Rusiei, a pus bazele încreştinării poporului rus. Împreună cu nepotul său, Cuviosul Vladimir, luminătorul Rusiei, sărbătorit la 15 iulie, a făcut trecerea de la Rusia păgână la cea creştină.
Împărăteasa Olga este cunoscută în lumea religioasă drept soţia prinţului Igor al Kievului, care a fost asasinat. Rămasă văduvă, Olga a devenit regentă, întrucât fiul său, Sviatoslav, moştenitorul tronului, era prea mic pentru a conduce.
A primit Sfânta Taină a Botezului, cu prilejul unei vizite oficiale la Constantinopol, într-o ceremonie săvârşită de patriarh, având drept naş de botez pe Constantin al VII-lea Porfirogenetul şi primind numele Elena.
Întoarsă în ţară, împărăteasa Olga – Elena a început propovăduirea dreptei credinţe în rândul supuşilor săi, dar eforturile sale au rămas în acel moment fără rezultat. Nici pe fiul său, Sviatoslav, nu a putut să-l aducă la înţelegerea cea adevărată şi la cunoştinţa lui Dumnezeu, pentru că nu lua aminte la cuvintele ei, se arată în volumul Viețile Sfinților.
Pentru această neascultare, Sviatoslav a avut moartea prorocită de mama sa. După câţiva ani de la moartea împărătesei Olga, acesta a fost ucis în război de pecenegi. I-a fost tăiat capul şi făcut pocal. Pe ţeasta capului, ferecată în aur erau scrise cuvintele: „Cel ce caută cele străine, pierde pe ale sale” (Vieţile Sfinţilor).
Din familia imperială, doar nepotul său, Vladimir, avea să primească botezul creştin. Împărăteasa Olga a trecut la cele veşnice, la 11 iulie 969.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
Recomandări autor
- Elisaveta Săvoiu. Eroina din Argeș cunoscută ca „Vitoria Lipan”. A plecat la război, în căutarea ostașului pierdut
- 24 februarie – 24 martie: radiografia lunii I de război. Ce nu s-a văzut în aceste zile de conflict
- Un suflet de copil stă în mâinile noastre. Împreună pentru Sasha putem fi îngeri păzitori
- Marin Sorescu – de la „Singur între poeți”, la un scriitor prodigios, renumit la nivel internațional
- Când jurnalismul își cere tributul, viața e doar o clepsidră de clipiri