Sărbători religioase 21 mai. Românii sărbătoresc astăzi Sfinții Împărați Constantin și Elena

Creștinii ortodocși îi sărbătoresc astăzi pe Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena. Greco-catolicii îi sărbătoresc doar pe Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena, iar romano-catolicii îi celebrează pe Sfântul Sfințit Cristofor Magallanes, Elena mama împăratului Constantin și pe Eugen de Mazenod, episcop.

Cine au fost Sfinții Mari Împărați

Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, sunt prăznuiți de Biserică în ziua de 21 mai. Astăzi, milioane de români își serbează ziua numelui, iar în Biserici este o zi extrem de importantă de rugăciune și celebrare a marilor Sfinți.

„Mare este sărbătoarea de astăzi, căci astăzi cinstim pe cel dintâi și cel mai mare împărat creștin, pe Sfântul Constantin și mama sa, Elena, cei ‘întocmai cu Apostolii’. Ei sunt apostolii creștinismului din secolul IV. Prin ei a dobândit libertate Biserica întemeiată de Hristos, propovăduită de Sfinții Apostoli și apărată cu jertfă, cu suferință și cu sânge de mulțimea martirilor. Prin ei, Duhul Sfânt a extins Biserica, a întărit Ortodoxia în lume, a avut loc primul Sinod Ecumenic, s-a compus prima parte din Crez și a fost dat anatema Arie cu învățătura și ucenicii lui. Prin Sfinții Constantin și Elena s-au deschis și zidit în Imperiul roman mii de biserici, s-a aflat la Ierusalim Sfânta Cruce și s-au zidit numeroase locașuri de închinare la Locurile Sfinte”, spune arhimandritul Ilie Cleopa („Predici la praznice împărătești și la sfinții de peste an”, arhimandrit Cleopa Ilie, Ed. Episcopiei Romanului, 1996).

Sfântul Împărat Constantin cel Mare (306-337) a văzut lumina în cetatea Naissus (astăzi, Niș, în Serbia), din provincia romană Moesia Superioară. Tatăl său, Constanțiu Chlor, era la acea vreme general, a ajuns mai târziu la conducerea imperiului cu titlul de „cezar”, iar cu un an înaintea morții sale a preluat titlul de „august”. După ce acesta din urmă a murit, în anul 306, armata l-a proclamat drept August pe Constantin, în perioada anilor 306-337.

În luna octombrie a anului 312, Constantin a fost nevoit să se confrunte cu fiul fostului împărat Maximian, Maxențiu, care stăpânea Roma, la Pons Milvius (Podul Vulturului). Conflictul dintre cei doi a marcat convertirea sa la creștinism. În acest loc, împăratul Constantin a văzut pe cer, ziua în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui, cu inscripția: „Întru aceasta vei birui”. A știut că lupta sa pentru credință nu este în zadar.

Împăratul, subordonații săi, comandanți și soldați care văzuseră minunea, au fost destul de tulburați și înfricoșați în același timp. Pe timpul nopții, în timpul somnului, Sfântului Împărat Constantin cel Mare i s-a arătat Iisus Hristos cu semnul crucii, pe care-l văzuse ziua pe cer, cerându-i să-l pună pe steagurile soldaților, spre a-i servi drept semn protector în lupte. Bătălia de-a doua zi a fost câștigată de Constantin, care a intrat biruitor în Roma, iar Maxențiu s-a înecat în apele Tibrului.

Un an după, în 313, Constantin a fost cel care avea să emită Edictul de la Mediolanum (Milano). Ei bine, iată așadar cel mai mare moment din viața religioasă, fiind vorba despre prima recunoaștere oficială a creștinismului, prin care se punea capăt persecuțiilor împotriva creștinilor și se garanta libertatea credinței și a cultului.

Din anul 324, Constantin a rămas singur la conducerea Imperiului Roman, poziție pe care și-a menținut-o până la sfârșitul vieții (337). Biserica a înflorit tot mai mult, de la o zi la alta. La Ierusalim și în alte locuri din Palestina, la Antiohia, Tyr, Nicomidia, la Roma și în alte orașe, s-au ridicat biserici impunătoare.

Biserica, tot mai înfloritoare, datorită muncii depuse de Constantin și Elena

Constantin cel a decis să plece de la Roma și să ridice un alt oraș de reședință. Acesta a fost Bizanțul, pe Bosfor, care a primit numele de Constantinopol – orașul lui Constantin, inaugurat la 11 mai 330.

A fost botezat în Nicomidia de episcopul semiarian Eusebiu de Nicomidia și de alți clerici în luna mai 337, cu puțin timp înainte de a muri. Întârzierea botezului era obișnuită în acea vreme. A murit la scurt timp după botez, la 22 mai, în Duminica Rusaliilor și a fost îngropat în Biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.

Împreună cu Sfântul Constantin cel Mare au fost botezați și ostași ai săi, împreună cu demnitari ai Imperiului, încât o nespusă bucurie a cuprins toată lumea, spunea arhimandritul Cleopa Ilie.

Mama sa, Sfânta Elena, a fost prima care a trăit doar pentru valorile creștine. Prin râvna ei pentru descoperirea relicvelor sfinte a fost descoperit locul Golgotei și s-a găsit lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos. Sfânta împărăteasă Elena a zidit la Ierusalim Biserica Învierii, construită deasupra Sfântului Mormânt, iar mai apoi a zidit zeci și mii de Biserici.

Pentru marea contribuție la răspândirea și înflorirea creștinismului, Constantin și mama sa, Elena, au fost trecuți de Biserica Ortodoxă în rândul sfinților și sunt socotiți „întocmai cu apostolii”.

Citeste si

• 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
• 2. Carmen Harra prezice următorul președinte „zarurile au fost aruncate”

Recomandări autor