Sărbători religioase 7 august. Mari Sfinți sunt sărbătoriți astăzi – Monden
Home > Actualitate > Social > Sărbători religioase 7 august. Mari Sfinți sunt sărbătoriți astăzi

Reclamă

Actualitate Social

Sărbători religioase 7 august. Mari Sfinți sunt sărbătoriți astăzi

Sărbători religioase 7 august. Mari Sfinți sunt sărbătoriți astăzi

Reclamă

Creștinii ortodocși îi sărbătoresc astăzi pe Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, Sfântul Cuvios Pafnutie – Pârvu Zugravul, Sfântul Cuvios Mucenic Dometie Persul, Sfântul Ierarh Narcis, arhiepiscopul Ierusalimului și Sfântul Cuviosv Nicanor. Greco-catolicii îl celebrează pe Sfântul Cuvios Dometie Persanul. Romano-catolicii îl sărbătoresc pe Sfântul Sixt al II-lea.

Date despre sărbătoarea de azi

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla este pomenită în calendarul creştin ortodox la 7 august. Sfânta Teodora s-a născut în satul Vânători, judeţul Neamţ, în jurul anului 1650. Tatăl său, Ştefan Joldea, a fost armaş al Cetăţii Neamţului.

Reclamă

La îndemnul părinţilor pe care aceasta îi avea, Teodora s-a căsătorit cu un tânăr din Ismail. Neavând copii, au hotărât să meargă amândoi la mănăstire. Teodora a îmbrăcat haina călugărească la Schitul Vărzăreşti – Râmnicul Sărat, iar după doi ani soţul ei s-a călugărit la Schitul Poiana Mărului, sub numele Eleodor.

La schit, odată cu păzirea poruncilor dumnezeieşti, Sfânta Teodora a mers pe calea cea strâmtă a sfaturilor evanghelice: sărăcia de bunăvoie, curăţia trupească şi sufletească, ascultarea necondiţionată. După o năvălire a turcilor în părţile Buzăului, care au incendiat schitul, stareţa, Sfânta Teodora şi câteva ucenice s-au retras la hotarul dintre munţii Buzăului şi cei ai Vrancei. Aici au ridicat un altar şi o locuinţă, nevoindu-se aproape zece ani în privegheri, în rugăciuni şi post neîncetat.

Sfânta Teodora, în urma unei descoperiri dumnezeieşti, a părăsit munţii Vrancei şi s-a retras în munţii Neamţului, în pădurile din jurul schiturilor Sihăstria şi Sihla. A fost informată de Pavel și s-a stabilit într-o chilie nu departe de schit şi de o peşteră care îi poartă numele până astăzi. Acolo a locuit mulţi ani, ostenindu-se singură în post şi rugăciuni.  După o vreme, murind duhovnicul ei, Sfânta Teodora a rămas singură.

Cu timpul i s-au rupt şi hainele, iar ca hrană avea doar măcriş, fructe de pădure şi alune. În această şcoală a liniştii şi nevoinţei a dobândit Cuvioasa darul rugăciunii de foc, care se lucrează în inimă, darul lacrimilor, al răbdării şi al negrăitei iubiri de Dumnezeu. Acum nu mai suferea nici de frig, nici de foame; nici diavolii nu o mai puteau birui, căci dobândise darul facerii de minuni şi era ca un diamant strălucitor în munţii Sihlei, fiind uitată de oameni, însă umbrită de darul Duhului Sfânt„, Vieţile Sfinţilor

Ajungând aproape de sfârşitul vieţii, Sfânta Teodora s-a rugat cu lacrimi lui Dumnezeu să-i trimită un preot ca s-o împărtăşească cu Preacuratele Taine, înainte de a pleca la cele veșnice.

Și Sfântul Cuvios Pafnutie este celebrat azi. El este cel care în viaţa de mirean a fost Pârvu Zugravul, iconar vestit cunoscut cu numele de Pârvu ‘Mutul’, s-a născut în Câmpulung Muscel, la 12 octombrie 1657, ca fiu al preotului Ioan Pârvescu (1623-1702). La 18 ani, Pârvu a fost trimis să înveţe pictura în Bucovina, cu un vestit meşter rus. Acolo a deprins tainele pictării icoanelor şi a luat ca pildă de iconografie numeroasele mănăstiri şi biserici bucovinene, împodobite cu picturi interioare şi exterioare.

Pârvu Pârvescu a primit supranumele de ‘Mutul’ nu pentru că ar fi fost mut, ci deoarece picta fără să vorbească şi fără să mănânce, adică în post şi rugăciune.

Cuviosul Pafnutie – Pârvu, iconarul de la Robaia, a fost recunoscut drept cel mai mare pictor bisericesc român al epocii cantacuzine şi brâncoveneşti, întemeietor şi dascăl al unei şcoli de iconografie bizantină cu specific naţional, dar şi ca un mare trăitor al Ortodoxiei româneşti.

Citeste si




Recomandări autor